Localități Wiki
Register
Advertisement

Eroare în script: Nu există modulul „InfoboxSettlement”.

[[Fişier:Format:Portal/Imagine/Default|32x28px|alt=Portal icon]] Portal Cluj
Fișier:Josephinische Landaufnahme pg110.jpg

Câmpia Turzii pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 110)

Câmpia Turzii (în Format:Hu, în Format:De sau Gieresch) este un municipiu în județul Cluj, Transilvania, România, situat pe lunca râului Arieș, la câțiva kilometri sud-est de municipiul Turda și la 40 km de municipiul Cluj. Municipiul a fost înființată prin decret regal în anul 1925, prin unirea satelor Ghiriș-Arieș și Ghiriș-Sâncrai.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 110), satele inițiale Ghiriș-Arieș și Ghiriș-Sâncrai apar sub numele de „Gyéres” respectiv “Sz. Kiraly”.

În perioada interbelică a devenit sediul plășii Câmpia Turzii (fosta plasă Turda), în cadrul județului Turda.

În perioada 2008 - 2012, primarul municipiului a fost Ioan Vasinca, care a decedat pe data de 1 iunie 2012, înainte de alegerile municipale din același an. [1]

Etimologie[]

Denumirile anterioare Câmpiei Turzii au evoluat de-a lungul timpului astfel: Ghiriș-Sâncrai: 1219 = Villa Sancti Regis (satul regelui sfânt); sec.XIV = Villa Sancti Regis, Villa de Sancto Rege, Villa Zenthkiraly; sec.XV-XVI = Poss(essio) Zenthkyral, Zentkjraly; 1661 = Gyéres-Szent-Király; 1733 = Szent-Király; după 1830 = Sâncraj(u), Ghiriș-Sân-Craiu, Sâncraiu, Ghiriș Sân-Craiu; după 1 decembrie 1918 = Ghiriș-Sâncrai (sân = sfânt, crai = rege).

Ghiriș-Arieș: 1292 = Terra Gerusteleke (Pamântul lui Gerus); sec.XIV = Poss(essio) Gerusteleke, Terra Gerustelke; sec.XV-XVI = Terra Geres, Poss(essio) Gyerys, Gyeres; sec.XVII-XVIII = Gheres, Girisch, Aranyos Gyéres; sec.XIX = Gyirischu, Ghirișiu de Arieș, Ghiriș, Aranyosgyerés; 1904 = Ghiriș-Arieș; după 1 decembrie 1918 = Ghiriș-Arieș.

Istoric[]

Cele mai vechi dovezi ale prezenței omului pe aceste meleaguri datează din Neoliticul timpuriu (6500-3000 î.C.). Aceste urme constau din obiecte de piatră cioplită, descoperite pe malul stâng al Arieșului, între Valea Sărată și CERCON Arieșul S.A. (fosta "Industria de Lut S.A.").

Din faza de tranziție de la Neoliticul târziu la epoca timpurie a bronzului (1900-1700 î.C.) datează un mormânt tumular [2], descoperit in zona stației de transformatoare electrice și a racordului CFR dintre Turda și Războieni, cercetat parțial în 1967. Mormântul are dimensiuni apreciabile (diametrul maxim cca 50 m, înălțimea cca 2 m), acoperă o groapă mortuară (în care s-a găsit scheletul unui bărbat înalt si robust) și a fost atribuit unor triburi de păstori nomazi, originari din stepele nord-pontice[3], fiind un unicat în Transilvania.

Din perioada dacică s-au descoperit la Poiana (cartier turdean, la vest de Câmpia-Turzii) podoabe de argint, brățări spiralice cu extremități ornamentate în formă de cap de șarpe și coliere de sârmă răsucită, iar la marginea drumului Viișoara-Boian vase de lut ornamentate.

Perioada romană[]

Nu s-au descoperit urme din perioada stapânirii romane (106-274 d.C.), desi nu departe era situat importantul castru roman Potaissa (azi Turda). Peste actualul teritoriu al Câmpiei-Turzii trecea un drum roman, care pleca de la Potaissa spre Mureșul superior și se întâlnea cu drumul roman ce mergea de la „Salinae” (azi Ocna Mureș) spre satul Gligorești. Nu s-au găsit la Câmpia-Turzii din păcate urme sigure ale acestui drum. Ceva mai la sud, pe teritoriul satului Călărași, a fost identificată o porțiune a unui alt drum roman, ce unea Potaissa (azi Turda) cu Apulum (azi Alba Iulia).
"Epoca veche a antichitatii este reprezentată de mai multe probe arheologice si numismatice aparținând perioadei când Dacia era provincie romană (secolele II si III e.n.) identificate în sus-numita arie, între care și urmele mai multor asezări." - extras din istoricul publicat de Primăria Municipiului Câmpia Turzii.

Din epoca postromană s-au găsit mai multe dovezi arheologice în împrejurimi (la Turda și la Urca). Din perioada marilor migrații ale popoarelor este atestată trecerea prin zonă a Avarilor [4].

Evul mediu[]

Cea mai veche informație scrisă și păstrată despre Câmpia-Turzii se referă la satul Ghiriș-Sâncrai și se află într-un document redactat în anul 1219 de cancelaria regală a Ungariei. Este vorba de actul de donație al regelui Andrei al II-lea (1205-1235) în favoarea canonicilor Episcopiei Catolice din Esztergóm (Ungaria), prin care le era donat "un pământ în partea din Ardeal care se cheamă Vinț" (azi Unirea, lângă Ocna Mureș). Unul dintre reperele de hotar care delimita acel teren se afla "pe drumul de lângă hotarul satului Chiend" (azi Plăiești), în satul Villa Sancti Regis (satul regelui sfânt, mai târziu numit Ghiriș-Sâncrai). Ghiriș-Sâncrai era deci la acea dată domeniu de coroană.

Cel dintâi certificat de atestare al satului învecinat Ghiriș-Arieș este datat 1292, fiind un înscris prin care capitulul[5] Episcopiei Catolice de Alba Iulia confirma că Paul și Petru, fiii nobilului Gerus din Ghiriș-Arieș au vândut comitelui Ioan, fiul lui Urkund, nobil de Tordalaka (această mică așezare medievală din apropiere nu mai există) pentru 30 de mărci un „pământ numit Terra Gerusteleke” (pământul lui Gerus), aflat în Comitatul Turda, „circa undam fluvii Aranias” („aproape de râul Arieș”) "cu toate folosințele sale". Inceputurile celor 2 sate apropiate trebuie căutate anterior datării lor documentare [6].

În registrul de dijme papale dintre anii 1332-1337 figurează numai satul Ghiriș-Sâncrai (Villa Sancti Regis, Villa de Sancto Rege, Villa Zenthkiraly) [7]. În Ghiriș-Sâncrai exista deci o parohie romano-catolică, cu o populatie probabil formată din mai multe etnii. În aceeași perioadă, Ghiriș-Arieș era locuit majoritar de români ortodocși.[necesită citare] În anul 1601 aici a fost ucis mișelește Mihai Viteazul de oamenii generalului Basta din ordinul împăratului Rudolf al II-lea. În anul 1610 Ghiriș-Arieș a fost ridicat printr-o decizie a principelui Ardealului Gabriel Báthory (1608-1613) la rangul de târg, cu ocazia donării acestui domeniu (Gheres, Girisch) unui număr de 58 militari din garda princiară (care i-au salvat viața) și înnobilării acestora. Domeniul cuprindea: satul și castelul Aranyos-Gyéres [8], precum și satele Tăureni, Tritenii de Sus, Tritenii de Jos, Iacobeni, Coc și Boian. Ghiriș-Arieș a devenit târg si colonie militară, în timp ce Ghiriș-Sâncrai a rămas mai departe un sat cu economie feudală și cu servituți iobăgești. După 1763 Ghiriș-Arieș decade treptat, fiindu-i anulate drepturile și privilegiile. În secolul XVIII castelul Ghiriș-Arieș a fost folosit drept cantonament militar și sediu al grănicerilor. Ruinele sale se mai vedeau încă la mijlocul secolului XIX.

Bisericile românești (din lemn [9]) sunt atestate documentar pentru prima dată in anul 1733 (Ghiriș-Sâncrai) și 1750 (Ghiriș-Arieș), dar construcția lor se presupune că a fost mai devreme. Recensământul din anii 1784-1787 consemnează următorul număr de case: Ghiriș-Arieș = 101, Ghiriș-Sâncrai = 75. Un recensământ ulterior (1857) a consemnat următoarea situație a caselor: Ghiriș-Arieș = 246, Ghiriș-Sâncrai = 103.


În anul 1861, când localitățile privilegiate își redobândesc autonomia, Ghiriș-Arieșului i s-au restituit parțial privilegiile avute înaintea revoluției din 1848. În anul 1867 Ghiriș-Arieș trece din nou în rândul așezărilor rurale cu statut de comună. Acest statut îl va păstra până în anul 1925, anul creerii comunei Câmpia-Turzii. În anul 1873 se dă în funcțiune linia ferată Războieni - Ghiriș-Arieș - Cluj. Calea ferată Câmpia Turzii-Turda s-a inaugurat la data de 19 iunie 1885.

În anul 1879 se construiește o nouă școală românească în Ghiriș-Arieș, pe fundația unei școli mai vechi (azi Dispensarul TBC al Policlinicii). Între anii 1896-1898 se ridică Biserica Romano-Catolică din Ghiriș-Sâncrai. În 1898 comuna Ghiriș-Arieș dispunea de 321 case, iar satul învecinat Ghiriș-Sâncrai de 123 case. În 1907-1908 se construiește în apropiere de Ghiriș-Arieș prima fabrică din zonă („Industria de lut S.A.”, azi: CERCON Arieșul S.A.). În anii 1910-1912 se ridică în Ghiriș-Arieș o Biserică Greco-Catolică din cărămidă, pe locul uneia mai vechi din lemn.

Perioada interbelică[]

La Ghiriș-Arieș existau in anul 1920 (înaintea Reformei Agrare din 1921) trei mari latifundiari: Betegh Miklos, Statul Român (proprietar de drept al unei foste moșii a Statului Austro-Ungar) și Parohia Reformată-Calvină. La Ghiriș-Sâncrai existau de asemenea trei mari latifundiari: Betegh Miklos și soția, văduva contelui (gróf) Bethlen Bálint (n. 1856, Beclean - d. 1913, Budapesta; căsătorit cu contesa Uzon Adalberta Béldi în 1882 la Cluj; contesa (n. 1863, Cluj - d. 1946, Budapesta) și Illyés Olga (cu reședința în Sâncraiul de Mureș). Chiar și dupa Reforma Agrară din 1921, marii proprietari de pamânt au continuat să existe la Câmpia Turzii. Contele Bethlen Ödón își avea cea mai mare parte a moșiilor la Urca.

În 1921 Ghiriș-Arieș avea 364 case, iar Ghiriș-Sâncrai 119 case. Construirea fabricii „Industria Sârmei S.A.” în anul 1920 a contribuit esențial la dezvoltarea comunei Ghiriș-Arieș. Tot în anul 1920 începe introducerea gazului metan în locuintele acestei comune.

Unificarea celor 2 localități (Ghiriș-Arieș cu Ghiriș-Sâncrai) a avut loc oficial în anul 1925, localitatea luând numele de comuna "Câmpia-Turzii", prin Decretul regal nr.2456 din 25 septembrie 1925. Unificarea a fost programată din 1924, când ordinul nr. 360 al primpretorului plasei Turda decidea unirea dintre comunele Ghiriș-Arieș, Ghiriș-Sâncrai și Agârbiciu (actuala Viișoara). Consiliul comunal a acceptat unirea primelor două, nu însă și pentru Viișoara, întrucât "terenul dintre localități este inundabil și, deci, impropriu construcțiilor de locuințe, apoi Agârbiciu, fiind comună săracă, prin unificare ar fi o povară pentru Ghiriș"[10].

În anul 1930 se ridică o Biserică Greco-Catolică din cărămidă în cartierul Sâncrai (fost Ghiriș-Sâncrai), pe locul unei biserici mai vechi din lemn. În acel an în Câmpia-Turzii existau 797 clădiri. Stadionul sportiv s-a inaugurat în anul 1938, iar Palatul Culturii (ulterior numit Clubul Muncitoresc) în 1945 (construcție impozantă, începută în 1942). Între 1943-1950 s-a construit Biserica Ortodoxă din centru.

Monumente istorice

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Câmpia Turzii

Următoarele obiective istorice din orașul Câmpia Turzii au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj[11], elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010:

  • Tumulii din punctul “Izvorul Fizeș”.
  • Tumulii din punctul “Elecfalva”.
  • Necropola din secolul al VII-lea (epoca migrațiilor) de pe fosta proprietate Betegh.
  • Centrul civic comunitar interbelic (Piața Mihai Viteazul nr.8-9, cod CJ-II-m-B-07556)

Stema municipiului[]

Se compune dintr-un scut despicat în două câmpuri de către un brâu argintiu (semnificând râul Arieș). În câmpul de jos, pe un fond roșu, este reprezentată o oală de turnat oțel, argintie, iar dedesubt două spice de grâu aurii. Câmpul superior este tăiat in două cartiere. Primul cartier, pe fond albastru, include două săbii încrucișate, cu vârfurile în sus (exprimă simbolic luptele pentru apărarea zonei). În cel de al doilea cartier, pe fond auriu, este un pergament desfășurat, de culoarea argintului, cu cifrele 1219 (anul primei atestări documentare a localității). Deasupra scutului se află o coroană murală, argintie, formată din cinci turnuri crenelate (simbolizează faptul că așezarea este un centru urban ridicat la rang de municipiu).

Administrație și politică[]

Câmpia Turzii a devenit prin legea pentru unificarea administrativă din 24 iunie 1925 [12] centru administrativ, respectiv sediu de plasă (una din din cele 6 plase ale județului Turda). Conform recensământului populației României din 29 decembrie 1930, plasa Câmpia Turzii cuprindea 19 comune: Boian, Călărași, Câmpia Turzii (sediul plasei), Ceanu Mare, Coc, Gligorești, Gura Arieșului, Iacobeni, Inoc, Luna, Lunca Mureșului, Luncani, Poiana (azi cartier al municipiului Turda), Războieni-Cetate, Tritenii de Jos, Tritenii de Sus, Unirea, Urca, Viișoara. Județul Turda și - implicit - plasa Câmpia Turzii, au fost desființate odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950.

La data de 8 mai 1946 Câmpia Turzii a fost declarată comună de categoria I, la data de 1 august 1952 oraș, iar la data de 11 noiembrie 1998 municipiu.

Personalități[]

  • Andra, cântăreață
  • Ionel Floașiu, inginer, promotorul vieții culturale interbelice
  • Paul Ciuci, Compact
  • Adél Csobot, cântăreață, câștigătoarea locului doi în X Factor din Ungaria în anul 2012
  • Cozmin Gușă, politician
  • Teodor Murășanu, profesor și scriitor
  • John Paget, aristocrat englez, latifundiar
  • Virginia Ruzici, tenismenă.
  • Aurel Vasilescu, Compact

Demografie[]

Format:Demografie/Câmpia Turzii

Conform datelor înregistrate la recensământul populației din 2002, Câmpia Turzii număra 26.823 locuitori. De-a lungul timpului populația localității a evoluat astfel:

Recensământul[13] [14] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Romi Alte etnii
1.784[15] 1.037
1.850[16] 1.655 956 498 3 198 0
1.880 1.833 832 760 22 219
1.890 2.244 1.006 970 17 251
1.900 2.404 1.184 1.068 8 144
1.910[17] 2.519 1.194 1.125 88 112
1.920 2.754 1.243 982 15 514
1.930[18] 4.124 2.094 1.463 107 227 233
1.941 5.759 4.033 1.196 124 406
1.956 11.514 9.168 2.135 81 79 51
1.966 17.457 14.671 2.601 73 98 14
1.977 22.409 19.163 2.870 64 288 24
1.992 29.307 26.415 2.694 30 162 6
2.002 26.823 23.346 2.190 22 1.250 15

Structura confesională[]

Recensământul[13][19] Structura confesională
Anul Total Ortodocși Greco-catolici Romano-catolici Reformați Evanghelici Unitarieni Mozaici Baptiști Penticostali Adventiști Alții
1.850 1.655 3 1.057 43 548 1 3 0
1.857 1.555 1 983 50 517 1 3 0
1.869 1.458 8 885 63 491 1 6 4 0
1.880 1.833 55 904 120 685 6 15 48 0
1.890 2.244 30 1.036 175 900 10 27 66 0
1.900 2.404 24 1.175 141 920 10 49 84 1
1.910 2.519 17 1.295 86 1.014 7 8 92 0
1.930 4.124 212 1.909 363 1.305 31 92 208 1 3
1.992 29.307 22.769 1.401 551 2.421 7 65 238 824 154 877
2.002 26.823 21.822 644 364 1.896 3 43 6 219 876 137 813

Viața religioasă[]

Lăcașuri de cult

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Câmpia Turzii
  • Biserica Romano-Catolică, str. 1 Decembrie 1918 nr.28 (cartierul Sâncrai).
  • Biserica Reformată-Calvină, Piața Mihai Viteazu nr.1.
  • Biserica Ortodoxă I „Adormirea Maicii Domnului” (până în 1948 greco-catolică), str. Laminoriștilor nr.30 (colț cu str. George Coșbuc).
  • Biserica Ortodoxă II „Învierea Domnului”, Piața Mihai Viteazu nr.9 (în centru, lângă “Casa de Cultură Ionel Floașiu”).
  • Biserica Ortodoxă III „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (până în 1948 greco-catolică), str. 1 Decembrie 1918 nr.57 (cartierul Sâncrai, aproape colț cu str. Axente Sever).
  • Biserica Ortodoxă IV "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" (1994-2011), str. Nichita Stănescu (cartierul Șarât).
  • Biserica Ortodoxă V "Sf. Ilie", str. Gh.Barițiu (cartier Blocuri).
  • Capela Ortodoxă, str. A.Mureșanu nr.12-16, aproape colț cu str. Avram Iancu (clădirea capelei e lipită de Policlinică și a fost construită pentru bolnavii de la spital).
  • Biserica Greco-Catolică „Buna Vestire” (2000-2008), la marginea parcului între str. Laminoriștilor și str. Băii.
  • Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea IMAHAZ (1992), str. Horea nr.19 (credincioși maghiari).
  • Biserica Baptistă nr.I, str. Păcii nr.14 (colț cu str. 1 Decembrie 1918) (credincioși români).
  • Biserica Baptistă nr.II, str. A.I.Cuza nr.32 (aproape colț cu str. G.Barițiu) (credincioși maghiari).
  • Biserica Apostolică Penticostală nr.1 BETANIA, str. I.Rațiu nr.59 (aproape colț cu str. Călărașilor, cartierul Șarât).
  • Biserica Apostolică Penticostală nr.2 BETEL, str. T.Vladimirescu nr.14 (cartierul Sâncrai).
  • Biserica Apostolică Penticostală nr.3 SHALOM (str.Teilor fără număr, la marginea parcului mare) (credincioși rromi).
  • Biserica Apostolică Penticostală nr.4 EMANUEL.
  • Biserica Apostolică Penticostală "Bunul Samaritean" (Centru de Misiune și Întrajutorare), str.Parcului nr.3A.
  • Casa de rugăciuni a unui cult neoprotestant, str. I.Rațiu nr.24 (colț cu str. N.Bălcescu).
  • Sala Regatului a Martorilor lui Iehova, str. I.Rațiu nr.20.

Case parohiale[]

  • Romano-Catolică: str. 1 Decembrie 1918 nr.26.
  • Ortodoxă: str. A.Muresanu nr.17 (aparține Bisericii Ortodoxe I, str. Laminoriștilor nr.30).
  • Ortodoxă: str. 1 Decembrie nr.15 (aparține Bisericii Ortodoxe II, Piața Mihai Viteazu nr.9).
  • Protopopiatul „Arieș“ al Bisericii Greco-Catolice: str. Tudor Vladimirescu 13 (parohii: Câmpia Turzii, Ceanu Mare, Luna, Măhăceni, Podeni).

Obiective turistice[]

  • Casa de Cultură „Ionel Floașiu”
  • Conacul Pagetdin strada Parcului nr.10
  • Conacul Szentkereszty-Bethlen
  • Conacul din str.Teilor nr.10
  • Biserica Reformată-Calvină din Câmpia Turzii
  • Biserica Romano-Catolică din Câmpia Turzii
  • Biserica Greco-Catolică din Câmpia Turzii (Ghiriș-Arieș)
  • Biserica Greco-Catolică din Câmpia Turzii (Ghiriș-Sâncrai)
  • Biserica Ortodoxă din Câmpia Turzii

Cimitire[]

  • Cimitirul de la vest de str.Iancu Jianu este romano-catolic și reformat-calvin, cu acces direct de pe str. Iancu Jianu și Greco-Catolic cu acces din zona Valea Racoșa. Cimitirul învecinat, la est de str.Iancu Jianu (cimitirul de la capătul str.Grădinilor), este ortodox.
  • Cimitirul neoprotestant (cunoscut ca "Cimitirul Pocăiților") este situat pe câmpul de la nord de cele 2 cimitire, nu departe de râul Arieș.
  • Cimitirul Eroilor din Câmpia Turzii, amenajat în anul 1944, este amplasat în interiorul unui cimitir creștin, între străzile Barițiu-Eroilor-Griviței-Ardealului. Suprafața parcelei destinată mormintelor eroilor din cel de al doilea război mondial este de 1.205 mp. În cimitir sunt îngropați 320 eroi, din care 254 necunoscuți și 66cunoscuți, în morminte individuale sau comune.

Structuri militare[]

  • Baza 71 Aeriană

Orașe înfrățite[]

Vezi și[]

  • Galerie de fotografii (statui si monumente din Câmpia Turzii)
  • Lista locurilor în Câmpia Turzii
  • Prima școala românească din Câmpia Turzii

Galerie de imagini[]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Câmpia Turzii

Bibliografie[]

  • Câmpia Turzii - Studiu monografic, Mircea N. Nemeș et al, Societatea Culturală „Câmpia Turzii”, 1994.
  • Câmpia Turzii - Istorie, Cultură, Civilizație, Mircea N. Nemeș et al, Casa Cărții de Știință, 1998.
  • Câmpia Turzii – O istorie a municipiului în date de bază, Mircea N. Nemeș și Emil Bujor, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, ISBN 973-647-456-9.
  • Mărturii, Ionel Floașiu, Casa de Editură Paradigma, Cluj-Napoca, 2008, ISBN 978-973-88567-5-2

Note[]

  1. http://www.adevarul.ro/locale/cluj-napoca/Candidatul_PDL_la_Primaria_Campia_Turzii-Ioan_Vasinca-a_murit_0_710929016.html
  2. Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.
  3. Pont: zona situată la nord de Marea Neagră.
  4. În cartierul Șarât din Câmpia-Turzii s-au descoperit in anul 1912 morminte avare, cu schelete de oameni și de cai, precum și un inventar funerar auxiliar.
  5. Capitul = instituție care conducea activitatea unei biserici sau unei mănăstiri catolice. A fost organizată în secolul al VIII-lea, iar în secolele XII-XIII s-a generalizat în toată Europa catolică.
  6. Anii primelor atestări istorice ale unor localități din apropierea Câmpiei-Turzii: 1219 Dumbrava, Plăiești, 1268 Luncani, 1270 Luna, Cluj, Hădăreni, 1288 Săndulești, Oprișani, 1289 Urca, Grindeni, 1291 Poiana, Bădeni, Războieni-Cetate, Gura Arieșului, 1293 Ceanu Mare, 1310 Mihai Viteazu (Sânmihaiul de Jos), 1318 Viișoara (Agârbiciu), 1332 Gligorești, Tritenii de Jos, 1333 Cheia.
  7. În acest registru erau înscrise toate parohiile și toți preoții din diecezele romano-catolice din Banat, Transilvania si Crișana.
  8. Castelul Ghiriș-Arieș a fost amplasat pe partea stânga a drumului care duce spre Viișoara (azi str.G.Coșbuc).
  9. Românii nu aveau drept în acel timp să-și construiască biserici din piatră.
  10. *Mihail Chioarean, Eugen Vescan, Valentin Vișinescu, Viișoara, studiu monografic, Editura Casa Cărții de Știință, 2000, Cluj-Napoca, ISBN 973-686-082-5, P. 28
  11. http://www.monumenteistorice.ro/legislatie/LMI/LMI-2010_CJ.pdf
  12. Această lege a pus capăt provizoratului care domina administrația după 1918 și a prevăzut norme unitare de organizare a statului român. Unitățile administrativ teritoriale din România erau: județele (conduse de prefecți), plășile (conduse de pretori), comunele urbane și rurale, precum și satele (conduse de primari).
  13. 13,0 13,1 Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "st" este definit de mai multe ori cu conținut diferit
  14. Structura etno-demografică a României la recensământul din 2002
  15. Ghiriș-Arieș: 565; Ghiriș-Sâncrai: 472
  16. Ghiriș-Arieș: 1.168; Ghiriș-Sâncrai: 487
  17. Ghiriș-Arieș: 1.815; Ghiriș-Sâncrai: 704
  18. Dintre care 2.094 români, 1.463 maghiari, 227 țigani, 207 evrei, 107 germani, 14 poloni ș.a. Sub aspect confesional, populația era alcătuită din 1.909 greco-catolici, 1.305 reformați-calvini, 363 romano-catolici, 212 ortodocși, 208 mozaici, 92 unitarieni, 31 lutherani ș.a.
  19. Structura etno-demografică a României la recensământul din 2002

Legături externe[]

Format:Commons

Format:Orase-Cluj Format:Locuri în Câmpia Turzii Format:Obiective turistice în județul Cluj

ace:Câmpia Turzii da:Câmpia Turzii de:Câmpia Turzii en:Câmpia Turzii eo:Câmpia Turzii es:Câmpia Turzii fa:کمپیا تورزی fr:Câmpia Turzii hr:Câmpia Turzii hu:Aranyosgyéres id:Câmpia Turzii it:Câmpia Turzii ja:クンピア・トゥルジー lt:Kimpija Turzis nl:Câmpia Turzii no:Câmpia Turzii oc:Câmpia Turzii pl:Câmpia Turzii pt:Câmpia Turzii ru:Кымпия-Турзи sr:Кампија Турзији sv:Câmpia Turzii tg:Кимпия-Турзий uk:Кимпія-Турзій vi:Câmpia Turzii zh:肯皮亞圖爾濟

Advertisement