Localități Wiki
Advertisement

Eroare în script: Nu există modulul „InfoboxSettlement”. Cisnădie mai demult Cisnădia Mare (în dialectul săsesc Hielt, Hilt, Helt, în Format:De, în Format:Hu) este un oraș din județul Sibiu, Transilvania, România, situat la 10 km sud de Sibiu, pe valea pârâului Argintului (Silberbach) și a pârâului Ursului (Bärenbach), la poalele Măgurii Cisnădiei (Götzenberg). [1].

Istoric[]

Localitatea a fost fondată de către coloniști de etnie germană, chemați în țară de către regele Géza al II-lea al Ungariei, (1141-1161) pentru a apăra granițele regatului împotriva raidurilor cumanilor, pecenegilor, tătarilor etc.

Istoricii presupun că pe teritoriul actual al localității Cisnădie a fost fondată, în 1150, localitatea Ruetel, care a fost distrusă de năvălirile mongolilor. [1]

Prima mențiune documentară despre o așezare pe locul actual al orașului datează din 1204, într-un document al regelui Emeric al Ungariei, sub denumirea de Rivetel. [2]

Localitatea Heltau a fost menționată documentar pentru prima dată în 1323. Cu toate acestea, încă de prin 1300 a fost construită o biserică de piatră în stil romanic (Kreuzkirche), care a fost dedicată sfintei Walpurga. [1]

În anul 1425 în Cisnădie a fost construit primul turn cu ceas din Transilvania. Acesta este înconjurat de 2 ziduri de apărare, cel interior având și încăperi pentru păstrarea proviziilor. [1]

În anul 1500, în urma vizitei făcute de regele Vladislav al II-lea al Ungariei, orașului i s-a acordat dreptul de a ține târg anual (Marktrecht).

În perioada cuprinsă între secolul al 15-lea și al 17-lea asupra localității s-au abătut atacurile turcilor, care au produs multe distrugeri. Epidemia de ciumă din 1660 a lăsat în urmă 411 de morți.

În anul 1734, în Cisnădie s-au stabilit circa 125 landleri protestanți, care au fost expulzați din regiunea lor natală, landul Salzburg din imperiul habsburghez din cauza că au perseverat credința lor protestană- după Martin Luther.

Deoarece biserica și turnul a fost lovite de mai multe ori de trăsnet, în 1797 a fost montat pe turnul bisericii primul paratrăsnet din Transilvania. [1]

În 1806, Cisnădia a primit de la împăratul Francisc I reînnoirea vechiului drept de a avea târg.[2]

În Primul Război Mondial, din Cisnădie au plecat pe front 300 de bărbați, din care 66 nu s-au mai întors. [1]

După unirea Transilvaniei cu România, Cisnădie a pierdut mare parte din pământurile sale: din 17000 de iugăre au mai rămas approx. 5000 de iugăre. [1]

În Al doilea Război Mondial, au fost chemați sub arme circa 500 de locuitori din Cisnădie. Din aceștia, 143 au căzut pe câmpul de luptă. [1]

În 1944 armata sovietică a organizat în Cisnădie un lagăr pentru prizonieri. [2]

În anul 1945, 870 bărbați și femei de origine germană din Cisnădie au fost deportați la muncă forțată în Uniunea Sovietică, din care 35 au murit. Majoritatea celor care au supraviețuit s-au întors în 1949 la Cisnădie, ceilați au fost duși în Germania. [1]

Recensământul din 1941 a relevat că localitatea Cisnădie avea 5.385 locuitori, din care 3.691 de origine etnică germană. În anul 1946 localitatea Cisnădie a fost ridicată la rangul de oraș.

În anii 1950 a început exodul sașilor transilvăneni către Republica Federală Germania, mai ales pe motiv de reunificare a familiilor în care bărbații au fost deportați după al doilea război mondial. După 1989, ritmul emigrării a crescut mult.

Obiectiv memorial[]

  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial este o cruce memorială construită în anul 1926, amplasată în cimitirul evanghelic. Crucea este realizată din marmură și piatră prelucrată. Ea are o înălțime de 1,60 m, la care se adaugă înălțimea soclului de 0,55 m și este împrejmuită cu un gard din beton. Pe fațada monumentului se află un înscris comemorativ: „Nu uitați și vitejia Română tot mai sus să înălțați; Noi 139 eroi căzuți în războiul din 1916. Pentru Neam“. Donatorul monumentului a fost A. Dumitrescu, fost șef al gării Cisnădie în anul 1926.[3]

Demografie[]

În registrele pentru strângerea impozitelor din 1468 apăreau 221 de case în Cisnădie, ceea ce corespundea unei populații de circa 900-1000 de locuitori.

Până în 1700, populația era exclusiv de origine germană.

Recensămintele ulterioare au înregistrat o creștere a populației:

  • în 1763 erau 1400 locuitori
  • în 1882 erau 2864 locuitori de confesiune evanghelică
  • în 1910 erau 3064 locuitori, din care 2188 de confesiune evanghelică
  • în 1930 erau 3469 locuitori, din care 2528 de confesiune evanghelică
  • în 1976 erau 17800 locuitori, din care 4000 de confesiune evanghelică

Prin emigrarea masivă după 1989, numărul locuitorilor de confesiune evanghelică a scăzut drastic, astfel că în 1992 mai erau 755 evanghelici, pentru ca 1994 să mai rămână doar 514. [1]

Format:Demografie/Cisnădie

Personalități[]

  • Johann Bergleiter (1774-1843), episcop evanghelic al Transilvaniei
  • Caspar Helth, (circa 1520-1574), teolog evanghelic, scriitor, editor și reformator
  • Gheorghe Ucenescu (1830-1896), cântăreț și dascăl român, presupusul autor al imnului Deșteaptă-te, române!
  • Oskar Paulini (1904-1980), scriitor
  • Karin Gündisch (1948- ), scriitoare
  • Gustav Gündisch (1907-1996), istoric
Fișier:Michelsberg Kirchenburg 3515a.jpg

Biserica din Cisnădioara, situată în imediata vecinătate a Cisnădiei

Religie[]

În Cisnădie se găsesc două biserici ortodoxe, o biserică evanghelică lutherană, două biserici greco-catolice și mai multe case de rugăciune ale unor culte neo-protestante.

Politică[]

La alegerile locale din anul 2004 a fost ales primar Johann Krech din partea Forumului Democrat al Germanilor din România. Acesta a fost reales în 2008.[4]

Localități înfrățite[]

Galerie de imagini[]

Vezi și[]

  • Biserica fortificată din Cisnădie
  • Biserici fortificate din Transilvania

Note[]

Legături externe[]

Format:Orașe din Sibiu Format:ScaunulSibiului

bg:Чиснъдие de:Cisnădie en:Cisnădie eo:Cisnădie es:Cisnădie fa:چیسنادیه fr:Cisnădie hu:Nagydisznód id:Cisnădie it:Cisnădie nl:Cisnădie pl:Cisnădie pt:Cisnădie sr:Киснадије tg:Чиснэдие uk:Чиснедіє vi:Cisnadie zh:奇斯訥迪耶

Advertisement