FANDOM


Format:Cutie Comune România

Alexandru I. Cuza este o comună în județul Iași, România. Comuna este situată în vestul județului, pe malul Siretului și formată din satele Al. I. Cuza, Șcheia, Kogălniceni și Volintirești.

Așezare geografică Edit

Cele patru sate ale comunei sunt așezate pe malul estic al râului Siret, la aproximativ 30 de km nord de orașul Roman, 25 km sud-vest de orașul Târgu Frumos și la 30 km sud de orașul Pașcani. De la sud spre nord pot fi parcurse în ordine: Șcheia, Al.I. Cuza, Kogălniceni și Volintirești.

Istoric Edit

Satul Alexandru Ioan Cuza a fost strămutat în anul 1878 (16 noiembrie[1]) de pe malul vestic al râului Siret pe malul estic într-o zonă mai puțin susceptibilă de inundații. Vechiul nume al satului era Șcheuleț. Noua vatră a satului este sistematizată, străzile formează unghiuri drepte și sunt paralele.
În apropierea satului există două situri arheologice: unul în locul numit la Movilă, la 2 km V de sat, pe malul stâng al Siretului și un al doilea situat în "Țarina de Jos", la cca. 300 m SE de sat, la confluența pârâului Țiganca (în stânga) cu Siretul prezentând, urme de locuire succesivă din perioadele: sec. XVII - XVIII, sec. XV epoca medievală, sec. IV epoca daco-romană și sec. II - I î.Hr. Latène, cultura geto-dacică[2].
Satele Volintirești și Kogălniceni prezintă aceași organizare sistematizată cu străzi care formează unghiuri drepte și sunt paralele. La aproximativ 1.5 km în direcția nord nord-vest de satul Volintirești se află un sit arheologic datând din epoca medievală cuprinzând ruinele unui turn cunoscute sub numele "Movila lui Ștefan cel Mare"[3].
Satul Șcheia este menționat în cronica "Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă"[4] de Grigore Ureche ca loc de desfășurare al bătaliei de la 6 martie 1486 dintre oastea moldavă condusă de Ștefan cel Mare și oastea ungară condusă de Hroiot. Descrierea bătăliei de pe Dealul Șcheii poate fi găsită în poemul "Aprodul Purice" de Costache Negruzzi[5].
În apropierea satului există un sit arheologic la marginea de sud a satului, pe terasa din stânga râului Siret din sec. XV-XVI epoca medievală[2].

Relief și clima Edit

Situate pe malul stâng al râului Siret, satele comunei se găsesc la poalele unor dealuri propice agriculturii. Lunca Siretului ocupă zonele inundabile de pe cursul râului. Pe valea Siretului există exploatări de piatră de construcții (prundiș și nisip). Munții Carpați Orientali pot fi văzuți în zare spre apus, mai ales de pe culmea dealurilor care fac parte din Șaua Ruginoasei[6].
Clima este temperată. Ea este influențată de circulația curenților de aer reci si umezi din nord și de la munte favorizați de culoarul văii Siretului. Culturile agricole tipice sunt: cartoful, sfecla furajeră și de zahăr, porumbul, grâul și floarea soarelui. O bună parte din terenurile comunei sunt pășuni folosite pentru creșterea vacilor și a oilor.

Flora Edit

Pe dealul Șcheii există o pădure de foioase alcătuită de fagi, ulmi, frasini, stejari și carpeni[6].
În lunca Siretului predomină răchita, plopul și sângerul. Arbuștii sunt adesea representați de tufe de mure sălbatice și soc. Solul este acoperit de cucută și ferigă. Meandrele nefolosite ale cursului Siretului formeaza smârcuri și bălți pline de păpuriș si de trestie. La începutul primăverii, pe câmp, pot fi văzuți ghiocei și viorele.

Fauna Edit

Pe câmpurile comunei pot fi văzuți mistreți, mai ales în zonele joase din luncă, și turme de căprioare. Rozătoarele sunt reprezentate de iepuri de câmp, popândăi, hârciogi și șoareci de câmp.[7]
Păsările cel mai des întâlnite sunt: cioara, vrabia, ciocănitoarea, graurul, barza, cucul, turturica, mierla și privighetoarea.
În ape pot fi găsiți crapi, carași, somni și știuci.

Apele Edit

Rîul Siret domină hidrografia comunei. Pâraie brăzdează câmpurile și marginea satelor. Pârâul Țigăncii parcurge câmpul Oarzei, mărginește satul A. I. Cuza spre apus pentru a se vărsa în Siret în locul numit Holm. În locul numit Oarza, pe marginea drumului, se află o fântână cu cumpănă de unde trecătorii pot să-și potolească setea.
La răsărit de satul Șcheia, un baraj de pământ formează un iaz folosit pentru piscicultură. Pe drumul de la șoseaua Roman-Iași, spre Șcheia, la mică distanță de la intrare, pe dreapta poate fi văzută o fântână joasă care captează un mic izvor de suprafată. În satul Șcheia, la câteva sute de metri mai sus pe uliță de biserica catolică, se află un loc numit La Izvoare. Aici sunt puțuri de fântână joase care captează mai multe vene de apă potabilă exact la poala dealului.

Înfățișarea satului, ocupații Edit

La intrarea în comuna o bună impresie face drumul asfaltat în ultimii ani. Acesta conduce vizitatorul de la șoseaua Roman-Iași, pe o porțiune de 4 km, pe valea Siretului, până la intrarea în satul Șcheia. Apoi parcurge satul Șcheia pentru a continua prin satul Cuza pâna în centrul comunei.
Majoritatea membrilor comunei se ocupă cu agricultura[8].

Obiective turistice Edit

Biserica satului A. I. Cuza are hramul Sfinților Constantin și Elena. Satele Volintirești și Kogălniceni împart o singură biserică cu hramul Sfîntului Petru.
În satul Șcheia există doua biserici: una creștin romano-catolică, de construcție recentă (sfârșitul anilor 70, începutul anilor 80), cu arhitectură modernă și hramul Ziua Crucii și una creștin ortodoxă situată pe malul pârâului care trece la marginea de răsărit a satului.
Mărimea construcției bisericii catolice din satul Șcheia, de asemenea clopotnița și nava separate, fac din aceasta o atracție turistică care nu trebuie să scape vizitatorului[8].
Pe dealul Șcheii, dominând satul de pe culme, poate fi văzut conacul Alexandrescu (construit în sec. XIX). De asemenea pe teritoritoriul satului mai sunt atestate: Casa Sturdza-Șcheianu (construită în 1810), un bordei vechi din secolul XIX, o casă veche construită la sfârșitul secolului XIX și Monumentul Eroilor din primul război mondial situat în cimitir[2].

Note Edit

  1. Constantin C. Giurescu, Alexandru Ioan Cuza, Editura Militara, București, 1973
  2. 2,0 2,1 2,2 Ministerul Culturii ÅžI Cultelor
  3. Lista monumentelor istorice din județul Iași
  4. http://ro.wikisource.org/wiki/Letopisețul_țărâi_Moldovei%2C_de_când_s-au_descălecat_țara#R.C4.83zboiul_c.C3.A2nd_s-au_b.C4.83tut_.C5.9Etefan_vod.C4.83_cu_Hroiot_pre_Sir.C3.A9t_la_Schiiei.2C_6994_.281486.29_martie_6
  5. http://ro.wikisource.org/wiki/Aprodul_Purice_(Negruzzi)
  6. 6,0 6,1 [1] Format:Dead link
  7. Vegetatie si fauna
  8. 8,0 8,1 PRIMARIA ALEXANDRU IOAN CUZA Ghidul Primariilor

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Also on FANDOM

Random Wiki