Format:Cutie așezare
Bonțida (în Format:Hu, în trad. "Podul lui Boncz [Bonț]", în Format:De) este o comună din județul Cluj, alcătuită din patru sate. Este situată în Câmpia Fizeșului din Podișul Transilvaniei, pe dreapta râului Someșul Mic.
Etimologie[]
Numele comunei vine de la Benkö Boncz, unul dintre locuitorii localității de odinioară, despre care legenda spune că a construit un pod peste râul Someșul Mic, spre a stabili legătura cu armata lui Tuhutum, aflată pe malul drept al râului. Podul acela a rămas in traditia locala ca "Podul lui Boncz" (în Format:Hu), de unde denumirea românească de "Bonțida".
Date geografice[]
Comuna Bonțida, situată la app. 35 km de Cluj-Napoca, se extinde pe o suprafață de 8.083 ha și are peste 5.050 locuitori. Comuna este compusă din satul Bonțida, reședință de comună, și satele Coasta, Răscruci și Tăușeni. Relieful este unul specific de deal, traversat de Râul Someșul Mic, pârâul Borșa, Râul Gădălin, Râul Sicu și Râul Chiriș.
Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici.
Istoric[]
Localitatea Bonțida apare menționată pentru prima dată în 1263 ca Terra Bonchhyda, ulterior devenind un cunoscut târg și centru de comitat, cu rang de oppidum. Bonțida în Ridicarea Iosefină
Date arheologice[]
1. Pe locul "Podărie" (Pados), între Someș și "Valea Gădălinului" (Gyéres);Tip sit: așezare ; Descoperiri:
- așezare; datare repertoriu: eneolitic[1]
- neprecizat - obiecte de piatră; datare repertoriu: eneolitic; colecția E. Orosz, Cluj
- ceramică - fragmente; datare repertoriu: eneolitic; colecția E. Orosz, Cluj
2. Pe locul "Verveghiu" (Vérvölgy);Tip sit: neprecizat; Descoperiri:
- topor - din aramă, cu două tăișuri în cruce; datare repertoriu: bronz timpuriu
- ceramică - urnă; datare repertoriu: Hallstatt
3. Biserica reformată ;Tip sit: biserică ; Descoperiri:
- biserică - Biserică reformată cu două nave. Clădire de tipul bisericilor de predicator. Capitele cubice au un aspect cu câteva decenii mai arhaice.; datare repertoriu: epoca medievală, secolul XIII [2].
Demografie[]
La 1 iulie 1998 avea 4.219 locuitori dintre care 2.159 de sex masculin și 2.060 de sex femeiesc.
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Recensământul[3] [4] | Structura etnică | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Romi | Alte etnii | ||
1850 | 3.643 | 2.325 | 946 | 15 | 281 | 76 | ||
1880 | 3.503 | 2.177 | 1.022 | 14 | 290 | |||
1890 | 4.203 | 2.614 | 1.240 | 4 | 345 | |||
1900 | 4.616 | 2.831 | 1.672 | 89 | 24 | |||
1910 | 4.809 | 3.008 | 1.725 | 41 | 35 | |||
1920 | 4.737 | 3.094 | 1.562 | 14 | 67 | |||
1930 | 5.009 | 3.395 | 1.418 | 1 | 147 | 48 | ||
1941 | 5.092 | 2.969 | 2.091 | 5 | 25 | 2 | ||
1956 | 5.658 | 3.824 | 1.282 | 2 | 548 | 2 | ||
1966 | 5.299 | 3.744 | 1.213 | 3 | 337 | 2 | ||
1977 | 5.543 | 3.896 | 1.336 | 2 | 307 | 2 | ||
1992 | 4.447 | 3.280 | 814 | 2 | 349 | 2 | ||
2002 | 4.722 | 3.073 | 902 | 1 | 744 | 2 |
Format:Demografie/Bonțida
Economie[]
În satul Bonțida există stație de cale ferată, herghelie, fermă de creștere a porcinelor și topitorie de cânepă.
Lăcașuri de cult[]
- Biserica Reformată-Calvină din secolul al XVII-lea (fundații din sec. XII-XIII), cu refaceri ulterioare și cu amvon din 1720, construit de David Șipoș.
- Biserica Romano-Catolică.
Asociații culturale[]
Obiective turistice[]
- Castelul Bánffy cu turnuri rotunde la colțuri, construit în 1652 după planurile arhitectului Agostino Serena, modificat și amplificat în stil baroc de arhitectul J. Fischer von Erlach după 1750 și amplificat din nou, cu o nouă aripă, în 1850 de arhitectul A. Kagerbauer.
- Conacul „Dujardin” (secolele XVIII-XIX) din satul Coasta.
Personalități[]
- Miklós Bánffy (30 decembrie 1873 - 6 iunie 1950), politician în Austro-Ungaria.
- Lajos Farkas (noiembrie 1841 – 24 iunie 1921), jurist, profesor universitar.
- Ștefan Emilian (1819 – 1899), matematician și arhitect, profesor universitar.
Galerie de imagini[]
Vezi și[]
- Castelul Bánffy de la Bonțida
- Lista monumentelor istorice din județul Cluj
- Listă de castele în România
- SMA Bonțida
Note[]
- ↑ Eneolitic: ultima fază a neoliticului, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră, os, cupru etc. și a podoabelor de cupru (aramă).
- ↑ 'ARCHAEOLOGICAL REPERTORY OF ROMANIA' Archive Of The 'Vasile Parvan' Institute Of Archaeology - Site Location Index
- ↑ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
- ↑ Structura etno-demografică a României
Bibliografie[]
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7
- Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4
- Losonți, Aurel (2001). Trecut și prezent despre Bonțida: studiu monografic. Cluj-Napoca: Editura U. T. Pres. ISBN 973-9471-92-7
- Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2008). Castles & Fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-05364-7
Legături externe[]
- Pagina Primăriei
- CIMEC (Raport arheologic - Bonțida)
- Informații despre fortificația din localitate
- Dicționar de localități din Transilvania
Format:Comune-Cluj Format:Cluj metropolitan
es:Bonţida fr:Bonţida nl:Bonţida