Localități Wiki
Register
Advertisement

Eroare în script: Nu există modulul „InfoboxSettlement”.

Cătina (în Format:Hu) este o comună din județul Cluj, Transilvania, România, alcătuită din șase sate.

Istoric[]

Existența comunei Cătina este atestată încă din neolitic prin diversele elemente de cultură materială descoperite prin lucrări agricole sau prin eroziunea apelor. Materialele descoperite au fost supuse unor analize științifice și drept urmare au primit girul autorității specialiștilor de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.

Important de precizat este faptul că în localitatea Feldioara au fost descoperite fără cercetări materiale și obiecte ce aparțin neoliticului (ac de os, fragmente de vas, topoare de piatră), epocii bronzului (fragmente ceramice din bronz aparținând culturii Sighișoara-Witenberg), perioadei dacice (daltă de bronz) sau perioadei romane (două monede romane din timpul împăratului Hadrian 117-138 d.C.). Câteva din locurile unde au fost descoperite urme arheologice din neolitic și epoca bronzului sunt "Dealul cu Șea" și "Piscu Lung" (Feldioara), "Groapa Căstăilor" și "La Ciurgău" (Cătina).

O altă zestre arheologică a satului Feldioara este alcătuită din numeroase urme vizibile ale unei cetăți de pământ și lemn, despre care se spune că a fost construită înaintea venirii maghiarilor în Transilvania.

Referitor la vechimea documentară, localitatea Cătina (reședința de comună) și localitatea Feldioara au fost atestate documentar în anul 1327. Doi ani mai târziu, în 1329, a fost atestată documentar localitatea Copru, iar în 1956 localitățile Hagău, Hodaie și Valea Caldă au fost recunoscute documentar, până atunci fiind considerate cătune aparținătoare localității Cătina. Înainte de 1600, pe vatra satului Cătina a existat o mănăstire benedictină, o biserică și un cimitir.

Tribunul Vasile Turc[]

Vasile Turc a fost preot greco-catolic în Cătina – revoluționar, Tribun al Câmpiei în timpul Revoluției de la 1848 din Transilvania. În anul 1848, anul mișcărilor revoluționare și a războiului civil în Transilvania, Karacsay Sándor – fiul grofului Karacsay Sándor din Aruncuta, comandant al Gărzilor Naționale ale comitatului Cluj – a primit în data de 28 octombrie dispoziție de la comisarul regal Vay Miklos să-l aresteze pe Vasile Turc, "care ar fi fost răspunzător pentru prinderea și chinuirea maghiarilor din Câmpie". Urmare a acestei dispoziții, Karacsay Sándor – fiul, în dimineața zilei de 30 octombrie 1848, trimite în Cătina un detașament de honvezi și călăreți aflați sub comanda căpitanului Bitó, preotul Vasile Turc fiind capturat și supus judecății statariale, respectiv executat prin spânzurare în dimineața zilei de 3 noiembrie 1848. [1].

Date geografice[]

Comuna este situată în Câmpia Fizeșului, pe cursul superior al râului Fizeș, în partea estică a județului Cluj, la granița cu județul Bistrița-Năsăud spre est și sud-est. Se învecinează la nord cu comuna Buza, la vest cu comuna Geaca, iar în partea de sud-vest cu comuna Cămărașu, toate cele trei comune fiind situate în județul Cluj.

Comuna se află la 60 km de Cluj-Napoca și 35 km sud-est de Gherla, legătura cu cele două orașe realizându-se pe direcția nord-vest - sud-est de drumul județean 109C Gherla-Cămărașu-Mociu-Cluj. Drumul comunal DC 18 face legătura între comuna Cătina și comuna Buza din județul Cluj.

Comuna Cătina cuprinde șase localități: reședința de comună, Cătina și localitățile componente Copru, Feldioara, Hagău, Hodaie și Valea Caldă

Relief[]

Relieful comunei este tipic Câmpiei Transilvaniei, fiind o îmbinare ondulatorie de dealuri și depresiuni largi, ușor înclinate dinspre hotarele de margine ale comunei spre Lacul Cătina.

O caracteristică a reliefului local este forma de amfiteatru natural ale cărui margini sunt o cunună de dealuri mai înalte, care înconjoară spațiul geografic comunal și separă prin culmile lor hotarele Cătinei de celelalte comune învecinate Buza și Cămărașu.

Dealurile - cu altitudine cuprinsă între 300 și 550 m - și depresiunile au fost modelate prin eroziunea precipitațiilor și a apelor curgătoare, în erele geologice în roci moi, argile, marne și nisipuri.

Spațiul geografic al comunei Cătina este străbătut de o modestă rețea hidrografică formată din pâraie, văi și Lacul Cătina.

Clima[]

Valorile climatice în zonă, sunt specifice Podișului Transilvaniei și respectiv Câmpiei Transilvaniei, temperatura medie anuală fiind de +8,2 grade Celsius. Caracteristic acestei zone sunt vânturile de vest, solurile cernoziom levigat, solurile brune de pădure și solurile brune de fânațe.

Vegetația[]

Condițiile de relief, sol și climă au determinat o vegetație specifică de silvostepă reprezentată de vegetație de lac și teren mlăștinos (papură, stuf, pipirig, stânjeni de baltă), vegetație de pășune și fâneață pe dealuri și vegetație de pădure (stejar, gorun, salcâm, arbuști etc.). Pădurile ocupă 346 ha, iar fondul cinegetic este bogat (căprioare, mistreț, vulpi, iepuri, etc).

Demografie[]

La 1 iulie 1998 avea 2.032 de locuitori dintre care 1.019 de sex masculin și 1.013 de sex femeiesc.

Conform datelor înregistrate la recensământul populației din perioada 18-27 martie 2002, comuna Cătina număra 2.209 locuitori. Populația comunei este în scădere, aflându-se la jumătate din populația anilor 1960. Are puternice tradiții în păstrarea nealterată a jocurilor populare specifice zonei de câmpie a Transilvaniei.

Structura etnică și confesională[]

Ca structură, populația este alcătuită din români (76,14%), maghiari (20,46%) și rromi (3,4%), iar din punct de vedere al confesiunii ortodocșii dețin ponderea cea mai mare (69,2%) urmați de reformați (13,8%) și romano-catolici (7,8%). Deși populația comunei este diversificată, atât din punct de vedere etnic cât și confesional, nu s-au semnalat conflicte interetnice sau interreligioase. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[2] [3] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Romi Alte etnii
1.850 2.232 1.601 489 8 131 3
1.880 2.285 1.533 622 5 125
1.890 2.856 1.885 792 15 164
1.900 3.035 2.019 881 20 115
1.910 3.129 2.134 880 20 95
1.920 3.026 2.082 799 2 143
1.930 3.376 2.449 837 24 66
1.941 3.764 2.756 895 1 112
1.956 4.138 3.151 957 26 4
1.966 3.812 2.996 813 1 2
1.977 3.253 2.570 674 9 0
1.992 2.333 1.901 425 7 0
2.002 2.209 1.668 459 75 7

Format:Demografie/Cătina, Cluj

Lăcașuri de cult[]

  • Biserica Romano-Catolică, din 1806.
  • Biserica din secolele XV-XVI din Feldioara.

Obiective turistice[]

  • Cetatea Feldioara
  • Lacul Cătina

Personalități[]

  • Vasile Turc, preot greco-catolic în Cătina – revoluționar, Tribun al Câmpiei în timpul Revoluției de la 1848 din Transilvania.
  • Barcsay Jenő (1900-1988), pictor maghiar născut în Cătina.

Galerie de imagini[]

Bibliografie[]

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN ISBN 973-86430-0-7 
  • Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 

Note[]

  1. Pace și război, 1848-1849 în Transilvania centrală. Mișcările revoluționare și războiul civil, Editura Presa Universitară Clujeană, 2008, pag. 165 și 173, autor: Peter Moldovan
  2. Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  3. Structura etno-demografică a României

Legături externe[]

Format:Comune-Cluj

fr:Cătina

Advertisement