Eroare în script: Nu există modulul „InfoboxSettlement”. Ceanu Mare (în Format:Hu, în trad. "Ceanu Mare de Câmpie", colocvial Csán) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România.
Date geografice[]
Comuna se află în sud-estul județului Cluj, la 20 km de orașul Câmpia Turzii, 30 km de Turda și 60 km de Cluj-Napoca.
Comuna Ceanu Mare se întinde pe o suprafață de 134 km2, având o populație de 4.152 de locuitori (2009), dispuși în satul reședință de comună Ceanu Mare și satele Boian, Bolduț, Ciurgău, Dosu Napului, Fânațe, Hodăi-Boian, Iacobeni, Morțești, Stârcu, Strucut și Valea lui Cati.
În componența comunei a existat în trecut și un sat numit Gherea, dar prin Legea nr. 2 din 20 decembrie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, acesta a fost desființat și incorporat satului vecin Strucut, cu care s-a unificat.[1]
Majoritatea satelor comunei sunt amplasate pe cursurile râurilor Valea Lată și Valea Largă, pe relieful delurilor joase ale Câmpiei Transilvaniei.
La nord, comuna se învecinează cu comuna Cojocna, la nord-vest cu comuna Frata, la vest cu comuna Ploscoș, la sud cu Viișoara și Tritenii de Jos, iar la est cu comuna Valea Largă din județul Mureș.
Clima zonei este temperat-continentală, moderată.
Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate.
Istoric[]
Satul apare menționat în anul 1293 sub denumirea de Chan într-un document al Cancelariei Regelui Andrei al Ungariei. Satele Boian și Iacobeni apar menționate din secolul al XIV-lea , iar celelalte așezări ale comunei au fost înființate după evul mediu. Ulterior, în 1439 apare menționat sub denumirea de Mesechan, iar în 1449 Mezewchany[2].
În documente din 1465, este menționată existența în zonă a unor sate românești cneziale, cum ar fi "Voievodatul Cean", cu centrul în localitatea Cean. Reprezentanți ai comunei au fost prezenți în 1918 la adunarea de la Alba Iulia prin care s-a hotărât unirea Transilvaniei cu România.
Eveniment local[]
Pe 12 august 2004, Gerhard Schröder[3], pe atunci cancelar al Germaniei, aflat în vizită în România, s-a recules la Ceanu Mare la mormântul tatălui său Fritz Schröder (n. 12 sept. 1912 - d. 4 oct. 1944), mormânt aflat în curtea bisericii ortodoxe din Ceanu Mare. Fritz Schröder a fost caporal în armata germană, în cel de-al doilea război mondial, și a murit pe 4 octombrie 1944 în cadrul luptelor din Transilvania dintre armata germană și cea sovietică. La Ceanu Mare a fost prezent, ca gazdă a cancelarului și prim-ministrul român, Adrian Năstase.
Obiectiv memorial[]
- Monumentul Eroii Neamului este dedicat sătenilor căzuți în Primul Război Mondial. Obiectivul memorial a fost construit după 1989, se află în curtea bisericii ortodoxe și este format din 3 cruci de beton pe care sunt gravate numele ostașilor din localitate căzuți în Primul Război Mondial.
Lăcașuri de cult[]
- Biserica Reformată-Calvină, din 1861
- Biserica Ortodoxă din Ceanu Mare
- Biserica de lemn din Ceanu Mare
Administrația Comunei[]
Satul nu este împarțit în cartiere, dar fiecare zonă a localității are un nume: La Moară, La Bază, La Curbă, Putorna, Voidești, Capătul Satului etc.
Cimitire[]
Localitatea are 6 cimitire:
- 1. Cimitirul de la moară
- 2. Cimitirul din curtea bisericii
- 3. Cimitirul din spatele bisericii
- 4. Cimitirul de la cramă
- 5. Cimitirul unguresc
- 6. Cimitirul de la cruce
Date demografice[]
Conform datelor înregistrate la recensământul populației din 2002, comuna Ceanu Mare număra 4.308 locuitori.
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Recensământul[4] [5] | Structura etnică | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Romi | Alte etnii | ||
1.850 | 3.045 | 2.760 | 165 | 2 | 111 | 7 | ||
1.880 | 3.204 | 2.743 | 320 | 5 | 136 | |||
1.890 | 3.845 | 3.286 | 396 | 20 | 143 | |||
1.900 | 3.960 | 3.469 | 482 | 9 | 0 | |||
1.910 | 4.216 | 3.815 | 353 | 2 | 46 | |||
1.920 | 4.339 | 4.038 | 247 | 54 | ||||
1.930 | 5.023 | 4.649 | 305 | 65 | 4 | |||
1.941 | 6.218 | 5.785 | 263 | 2 | 168 | |||
1.956 | 6.925 | 6.608 | 260 | 1 | 54 | 2 | ||
1.966 | 7.291 | 7.091 | 198 | 2 | ||||
1.977 | 6.741 | 6.490 | 174 | 77 | 0 | |||
1.992 | 4.472 | 4.376 | 96 | 0 | ||||
2.002 | 4.308 | 4.067 | 102 | 1 | 138 | 0 |
Format:Demografie/Ceanu Mare
Structura confesionalǎ - la nivel de comunǎ[]
Recensământul[4] [6] | Structura religioasă | ||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populația | Ortodocși | Greco-catolici | Romano-catolici | Reformați-Calvini | Evanghelici-Luterani | Mozaici | Alte confesiuni | Baptiști | Penticostali | Adventiști |
1850 | 3045 | 19 | 2853 | 45 | 120 | 1 | 7 | - | - | - | - |
1857 | 3061 | 21 | 2851 | 54 | 104 | 3 | 19 | - | - | - | - |
1869 | 3349 | 37 | 2937 | 78 | 270 | 3 | 15 | 2 | - | - | - |
1880 | 3204 | 52 | 2838 | 46 | 228 | 2 | 29 | - | - | - | - |
1890 | 3845 | 31 | 3397 | 47 | 308 | - | 49 | 1 | - | - | - |
1900 | 3960 | 19 | 3446 | 60 | 349 | - | 72 | - | - | - | - |
1910 | 4216 | 72 | 3790 | 48 | 245 | - | 52 | 1 | - | - | - |
1930 | 5023 | 113 | 4542 | 20 | 262 | - | 5 | 65 | 24 | - | 30 |
1992 | 4472 | 4069 | 34 | 27 | 90 | - | - | 252 | 2 | 162 | 48 |
Structura confesionalǎ - la nivelul satului[]
Recensământul[4] [6] | Structura religioasă | ||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populația | Ortodocși | Greco-catolici | Romano-catolici | Reformați-Calvini | Evanghelici-Luterani | Mozaici | Alte confesiuni | Baptiști | Penticostali | Adventiști |
1850 | 1960 | 19 | 1789 | 16 | 118 | 1 | 7 | - | - | - | - |
1857 | 1912 | 21 | 1746 | 35 | 94 | 3 | 10 | - | - | - | - |
1869 | 2127 | 31 | 1787 | 63 | 238 | 3 | - | 2 | - | - | - |
1880 | 2031 | 45 | 1740 | 33 | 199 | 2 | 6 | - | - | - | - |
1890 | 2536 | 22 | 2183 | 30 | 260 | - | 29 | - | - | - | - |
1900 | 2649 | 11 | 2252 | 24 | 304 | - | 47 | - | - | - | - |
1910 | 2707 | 39 | 2407 | 17 | 211 | - | 28 | - | - | - | - |
1930 | 3203 | 77 | 2865 | 15 | 214 | - | - | 16 | 2 | - | 10 |
1992 | 1113 | 1035 | 12 | 13 | 41 | - | - | 12 | - | 7 | 1 |
Vezi și[]
- Pădurea Andiciului
- Boian
- Ciurgău, Cluj
Bibliografie[]
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7
- Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4
- Remus Hădărean (2003). Timpurile unui loc: Ceanu Mare : 1293-2003. Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință. ISBN 973-686-451-0
- Remus Hădărean (2005). Ceanu Mare - 710 ani. Cluj-Napoca: [7]
Note[]
- ↑ LEGEA nr. 2 din 20 decembrie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România
- ↑ Format:Hu iconLestyán Ferenc: Megszentelt kövek. A középkori erdélyi püspökség templomai, Budapest, Arcanum, 2003, ISBN 963-9374-74-1[1]
- ↑ Despre vizita fostului cancelar german la Ceanu Mare
- ↑ 4,0 4,1 4,2 Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate Eroare la citare: Etichetă
<ref>
invalidă; numele "st" este definit de mai multe ori cu conținut diferit Eroare la citare: Etichetă<ref>
invalidă; numele "st" este definit de mai multe ori cu conținut diferit - ↑ Structura etno-demografică a României
- ↑ 6,0 6,1 Structura etno-demografică a României
- ↑ Monografie publicată în 2005 sub patronajul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din Cluj-Napoca
Legături externe[]
- Pagina Primăriei
- Ceanu Mare
- Imagine din satelit a zonei
- Format:De iconLista soldaților germani îngropați la Ceanu Mare
Galerie de imagini[]
Format:Comune-Cluj
fr:Ceanu Mare en:Ceanu Mare