FANDOM


Pentru alte sensuri, vezi Dăbâca (dezambiguizare).

Eroare în script

Dăbâca (Cluj) (în Format:De, în Format:Hu) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, alcătuită din trei sate. Este situată în nord-estul Dealurilor Clujului, pe râul Lonea.

Toponimie Edit

Denumirea satului este una de origine slavă, derivând din cuvântul dlubocu (adâncitură).[1] Poate proveni și după numele căpeteniei maghiar Doboka.[necesită citare] Odată cu secolul al XIII-lea Dăbâca apare menționată în documentele timpului - Dobuk (1219), Villa castri de Doboka / Dobokawarfolua (1279), Terra Doboka (1308), Dobaca (1308), Villa Doboca (1315), Dabaka (1321), De Boca (1332), Debika (1839), Dobika (1850), Doboka (1854)[2][3].

Istoric Edit

Târgul Dăbâca apare menționat pentru prima oară în 1064, fiind format pe atunci din cetatea Dăbâca și o localitate formată lângă ea. În 1164 este menționat comitatul Dăbâca și comitele de Dăbâca, Leustachius, care va deveni căpetenia țării în 1176. Într-un alt document, datat 1166, este menționat Wido, fiu al comitelui de Dobuca. Din perioada 1214-1219 există și primele menționări ale cetății Dăbâca ca și reședință a comitatului.

Primele cercetări ale cetății aparțin din 1837 lui K. Hodor, urmate in 1942 de sondajul arheologic al lui K. Crettier si apoi de o cercetare arheologică amanuntită inițiată in 1964 de către echipa lui Constantin Daicoviciu. Cetatea are forma inelară și era formată dintr-un număr de patru incinte fortificate, cu un diametru total de 600 m. Este așezată pe terasă superioară a Văii Lonei si avea rolul de a menține controlul asupra drumului de transport al sării de la Sic la Poarta Meseșului.

În lucrarea Gesta Hungarorum a cronicarului Anonymus, apare menționat ducatul lui Gelu ca întinzându-se de la Valea Someșului până la Poarta Meseșului. Cercetările arheologice nu putut au dovedi existența ducatului sau a unei populații românești în zona cetății Dăbâca. [4]

În 1068, la Chiraleș, aproape de Dăbâca, a avut loc lupta dintre regele Solomon alături de ducii Geisa și Ladislau împotriva pecenegilor conduși de Osul și aflați în retragere. Timp de o săptămână înaintea luptei Solomon și aliații săi și-au adăpostit oștirile la Dăbâca (in urbem Dobuka), în așteptarea apropierii dușmanilor.

În 1279 regele Ladislau Cumanul al Ungariei va dona satele cetății Dăbâca banului Micud de Severin, iar domeniul va rămâne în proprietatea familiei acestuia. O altă mențiune a satelor comunei avem din secolul al XVIII-lea, când acestea sunt incluse în domeniul Bonțida al lui Gheorghe Bánffy, guvernator al Transilvaniei.

Date geografice Edit

Dăbâca se află în Podișul Someșan, la 35 km de municipiul Cluj-Napoca. Teritoriul comunei include în proporție de 90% din suprafața comunei Valea Lonei și, pe o porțiune mai mică, Valea Someșului Mic. Altitudinile medii sunt de 300-350 m, cu maxime atinse pe Dealul Dâmbu lui Carol (577 m), Dealul Fata (547 m) și Dealul Cocoșed (492 m). Comuna are în componența satele Dăbâca, Pâglișa și Luna de Jos. Se învecinează la nord cu comuna Panticeu, la sud cu Borșa și Bonțida, la vest cu Vultureni, iar la est cu comunele Cornești și Iclod.

Clima Edit

Clima este una temperată cu influențe sensibil oceanice. Temperatura medie anuală este de 10 °C, cu minime de -30...-32 °C și maxime de 39 °C [5]. Temperaturile se mențin ușor mai ridicate pe Culoarul Someșului și puțin mai mici pe porțiunea aparținând văii Lonei.

Flora și fauna Edit

Fondul forestier al zonei este alcătuit mai ales din specii de stejari sud-europeni, cer (Quercus cernis) și gârniță (Quercus frainetto) până la altitudinile de 350 m. La altitudinile superioare se întâlnesc mai ales gorunul, stejarul pedunculat (Quercus robur), fagul, frasinul, arțarul țărănesc (Acer tataricum), ulmul. Mai sunt prezente, în proporție mai redusă, plopul, aninul negru, salcia, aninul alb, socul negru, alunul, păducelul, măcieșul, cornul ș.a.

Fauna este compusă din specii cum ar fi pisica sălbatică (Felix silvestris), ciuful de pădure (asia oxus), pițigoiul mare (Parus major), căprioare, vulpi, lupi, mistreți, iepuri etc.

Solurile Edit

Solurile zonei sunt formate mai ales din cernoziomuri argiloiluviale, soluri negre clinohidromorfe, soluri cernoziomoide și în proporție mai redusă alte tipuri de soluri.

Demografie Edit

Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel:

Recensământul[6] [7] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Romi Alte etnii
1850 2.205 1.638 380 4 183 178
1880 2.463 1.899 381 6 177 -
1890 2.615 1.981 458 13 163 1
1900 2.733 2.143 452 14 124 -
1910 2.858 2.305 395 49 109 -
1920 2.813 2.394 315 1 103 20
1930 3.331 2.872 371 1 87 87
1941 3.468 2.976 383 5 104 104
1956 3.482 3.016 343 - 123 123
1966 3.163 2.843 285 - 35 35
1977 2.950 2.649 273 - 28 28
1992 1.925 1.672 143 2 108 108
2002 1.804 1.586 136 - 80 -

Format:Demografie/Dăbâca

Lăcașuri de cult Edit

  • Biserica Reformată-Calvină din 1743

Obiective turistice Edit

Note Edit

  1. N. Drăganu - Românii în secolele IX-XIV pe baza toponimiei și onomasticei, București, 1933, p. 13
  2. Pintilie, p. 28
  3. C. Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Editura Academiei RSR, București, 1967, vol. 1, p. 191
  4. Curta, Florin. “Transylvania Around A.D. 1000.” In Europe Around the Year 1000. Edited by Przemyslaw Urbanczyk. Warsaw: Institute of Archaeology and Ethnology, 2001.
  5. Pintilie, p. 14
  6. Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Dăbâca
  7. Structura etno-demografică a României

Bibliografie Edit

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7 
  • Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 
  • Pintilie, Mariana, Pintilie, Dorin (2001). Comuna Dăbâca: studiu monografic. Cluj-Napoca: Editura Eurodidact. ISBN 973-85092-4-6 
  • P. Iambor, Nobilii de Dăbâca, în "Acta Musei Napocensis", XVI, 1979
  • Șt. Matei, N. Edroiu, Un relief medieval la Dăbâca, în "Acta Musei Napocensis", VIII, 1979
  • Șt. Pascu, M. Rusu, Cetatea Dăbâca, în "Acta Musei Napocensis", V, 1968
  • N. Vlassa, Așezarea neolitică de la Dăbâca, în "Acta Musei Napocensis", VI, 1969
  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2008). Castles & Fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-05364-7 

Vezi și Edit

Galerie de imagini Edit

Legături externe Edit

Format:Comune-Clujfr:Dăbâca

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Also on FANDOM

Random Wiki