FANDOM


Format:Cutie Comune România

Devesel este o comună în județul Mehedinți, Muntenia, România.

Etimologie Edit

Devesel provine probabil din slavă (sârbă) = devet selo = nouă sate. Etimologia este susținută de existența unui număr de nouă sate/cătune: Mileni, Bistrețu, Chilia, Tismana, Batoți, Dunărea Mică, Scăpău, Securicea (Atârnați) și vatra comunei — Devesel.

O altă ipoteză ar fi proveniența din traco-illiră = (a) devesi = a risipi, a dispărea; derivat — deveseală.[1]

Așezare geografică Edit

Comuna Devesel este situată în partea de sud-vest a județului Mehedinti, pe malul stâng al Dunării, în partea de sud-vest a orașului Drobeta Turnu Severin. Coordonate geografice: latitudine: 44,47 longitudine: 22,67 Căi de acces: DN349, DJ 1050. Vecinii:

  • N — Dunărea;
  • NE — comuna Hinova;
  • E — Dealul Stârmina, comuna Rogova;
  • SE — comuna Jiana;
  • S — comuna Gogoșu;
  • V — comuna Burila Mare.

Situatia geografica Mediul natural Edit

Comuna Devesel se află așezată pe malul stâng al Dunării, în partea de sud-vest a Județului Mehedinți, pe șoseaua județeană Drobeta-Turnu-Severin - Porțile de Fier II delimitată la nord de fluviul Dunărea la est de dealul Stârmina la vest de comuna Burila-Mare și la sud de Jiana si Gogoșu.

Comuna cuprinde următoarele sate: Devesel, Batoți, Bistrețu, Dunărea Mică, Scăpău și Tismana care se află la distanțe de 5-7 km de centrul comunei.

În comună există un nr. de 2200 de familii cu o populație de 3710 de locuitori, majoritatea locuitorilor fiind ocupați în agricultură începând să se facă simțită libera inițiativă în sectorul micii industrii și prestărilor servicii precum și în sectorul comerțului.

Ca într-o cetate naturală, cu mii de ani în urmă și-au găsit loc de așezare pe aceste meleaguri primii locuitori ai satului Batoți și Batoți Moșneni care și-au construit bordeie la poala dealului dinspre miazăzi. Satele respective erau apărate spre sud-est de dealul Stârmina, cândva împodobit cu păduri seculare, iar spre nord și vest de Dunăre. În partea de răsărit a satului Dunărea Mică și nord a satului Scăpău se înalță dealul Stârmina, a cărui denumire în limba slavonă semnifică « priporos », dealul respectiv a cărui cotă maximă atinge 287 m s-a format dupa retragerea Mării Sarmatice, fiind constituit din nisipuri și pietriș. Depărtându-se de Dunăre, dealul Stârmina se prelungește la vest de satele Batoți și Tismana, pierzându-se pe nesimțite în apropierea satului Crivina. Versantul sudic al dealului pe toată întinderea ce are o pantă dulce, pantă ce dispare sub formă de câmpie în dreptul satului Devesel. Dealul Bobului, cu Rapa Rosie si dealul Alion, elemente naturale ale Stârminei, precum și dealul Viilor numit și Cioaca, nu au înălțimi mari și sunt pretabile lucrărilor agricole în cazul când nu-i acoperă pădurile de stejar sau de salcâm.

Șesul, care ocupă cea mai mare parte a reliefului, nu este plat, nu formează o masă uniformă decât în mică parte.

In general campia este eterogena , dune intinse de nisip sau vai largi de fanete ocupa suprafete destul de intinse ,este ca un fel de cerc plumburiu , nisipos, care inchide terenul din centru fertil presarat in multe parti cu balti sau piraie campia dinspre sud catre satele Devesel si Scapau cit si spre sud–est spre satul Mileni exista dune de nisip in grosime de 3-4 m. Nisipurile respective au fost aduse de vinturile de apus de pe terenul nisipos aflat la est de satul Crivina inainte ca acesta sa fie plantat cu salcami constituind dealuri sau dune.

Forarile efectuate in ultimele decenii atesta ca sub aceste nisipuri se gasesc roci tari de calcar sau chiar granifice solul fiind creat pe o baza solida de roci tari. Dunarea involburata odinioara si linistita prin lucrarile de constructii hidrotehnice de la Gura Vaii si Ostrovul Mare prin formarea unor mari lacuri de acumulare, scalda malul de nord vest al comunei.

Fluviul atinge pe « sforul apei »- mijlocul ei ,adincimea de 18-20 m si curge cu o viteza de pana la 4,5 km/ora avind un debit de 7000 metri cubi pe secunda.Putinele si foarte mici ape curgatoare serpuiesc prin locurile mai joase ale cimpiei si curios , cursul lor nu se indreapta direct spre batranul Danubius si dimpotriva spre vest.Asa se intimpla cu piriul Jivita din sudul satului Scapau , asa procedeaza si piraul lui Mutu ce curge in sudul satului Devesel. Exceptie fac citeva piraie care in timp secetos aproape chiar dispar cum se intimpla cu piriul ce trece prin mijlocul satului Dunarea Mica si piriului Bobu aflat intre Dunarea Mica si Batoti. Pe raza satului Dunarea Mica se afla si doua izvoare cu apa potabila »Vilaie« si « Fintana de Piatra ». Ochiurile de apa bogate ce inconjurau odinioara din trei parti satul Bistretu au fost secate in marea lor majoritate din efectuarea in ultimele doua decenii a unor lucrari de imbunatatiri funciare. Apa din Balta Mare, Barboasa sau din Balta Bistretului ca si cea din Cioflea nu seca complet niciodata. Lor li se adauga smircuri razlete sau unite in salba asa cum se observa in punctul numit »Punti ». Apa si solul sint in general statornice si nu provoaca pagube a rar intilnite in urma unor ploi bogate si repezi sa se creeze curenti ce coboara din deal spre ses producind pagube culturilor agricole. Cu tot accidental se pot produce uneori alunecari de teren in anumite puncte mai inalte pe raza satelor Batoti, Scapau,Devesel,Dunarea Mica. Apa freatica se gaseste pe raza comunei la adincimi variabile de la 35-40 m in satele Batoti - Tismana si pina la 4-12 m in zonele din satele Devesel – Bistretu.

Clima specifica zonei are un caracter temperat continental cu usoare nuante de clima mediteraniana, datorita muntilor Dinarici si Stara Planina si Radet din Iugoslavia care constituie un obstacol natural in calea vinturilor. Influenta mediteraneana este marcata de existenta smochinului care creste pe versantul nordic al dealului Alion Soava, razlet in satul Dunarea Mica si pe raza satului Scapau, in punctul numit « Izmanesti « unde apareau pe alocuri butuci de vie in stare salbatica de dimensiuni uriase.Formula C.P.A.X. a lui K O P P E N , indica un climat temperat , maximele de temperatura ating 30-35 grade in verile calduroase , iar minimele din iernile cele mai friguroase coboara pana la 20 grade C in anumite puncte. In anumite perioade sau inregistrat si temperaturi maxime de plus 40 grade C. Caldurile toride din toiul verii sint urmate de geruri aspre in miezul iernii Inghetul timpuriu sau tirziu – sfirsitul lunii noiembrie si sfirsitul lunii martie - brumele , de la sfirsitul lunii octombrie si inceputul lunii aprilie sint fenomene climatice obisnuite in zona fiind previzibile din timp.

Curiozitati climaterice au fost inregistrate in zona imprevizibil rar astfel in anul 1926 bruma a cazut la mijlocul lunii mai,cauzind pagube insemnate culturilor agricole , iar la sfirsitul lunii februarie a anului 1929, un ger puternic a transformat apele Dunarii intr-un pod natural de gheata de la un mal la altul ce a rezistat aproape doua saptamani iar in anul 1955 zapada a cazut devreme si in cantitati mari.

Toamna si primavara sint caracterizate prin ploi marunte si burnite interminabile,vara deseori cad ploi torentiale insotite uneori de grindina si descarcari electrice. De obicei zapada cade la inceputul lunii decembrie existand si exceptii in anii cind ninge la inceputul lunii noiembrie, insa stratul de zapada nu depaseste de obicei 60-70 cm. In regiune bat vinturile neregulate de sud-vest care uneori aduc seceta alteori vin cu stropi binefacatori de ploaie.

Printre cele mai frecvente se afla « Austrul » numit de localnici « Corneag »sau « Corneac » de la cornul caprei prin vint secetos in special vara i se mai zice si «  Baracila ». « Cosava » este vintul care bate dinspre nord est si se presupune ca numele i se trage de la faptul ca acest vint patrundea in locuintele oamenilor prin cosurile de fum. « Baltaretul » care bate dinspre miazazi respectiv dinspre Marea Mediterana sufla mai frecvent in anotimpul cald, Cosava dar mai ales Baltaretul sint vinturi care aduc ploi.

In zona predomina solul brun roscat, sol specific conditiilor pedogenetice existente aici. Solurile brun roscat sufera uneori de exces de umiditate -primavara, alteori de seceta (iulie-august) trebuiesc bine aerisite si arate adanc dar nu mai la o umiditate potrivita reactionand bine fertilizari organice si chimice. In afara solului brun roscat care sunt predominante exista si zone cu soluri argilo-iluviale nisipoase. Sint soluri formate pe strat gros de la 10-15 m de pietrisuri nisipuri si argile nisipoase.

In trecutul gealogic zona era acoperita cu paduri intinse, fapt dovedit prin prezenta zacamintelor de carbuni ce se gasesc la mici adincimi. Vegetatia din acest teritoriu face parte din Silvostepa fiind alcatuita din plante de cultura si plante specifice pajistilor si pasunilor. Aceste asociatii de plante se explica prin faptul ca zona respectiva se gaseste la o rascruce climaterica. Pe ambele versante ale dealului aflat in partea de miazazi a satelor Batoti si Dunarea Mica au existat paduri de stejar ce au dainuit pana la sfirsitul secolului al XIX din care s-au pastrat numai o mica parte pe partea de apus a dealului Stirmina si altul pe culmea Dealului Alion Soava. In mod cu totul razlet se intilnesc exemplare solidare de ulm, frasin, jugastrul, tei, carpen. In umbra copacilor dar mai ales la marginea padurii cresc peste 20 specii de arbusti dintre care cele mai des intilnite sunt : porumbarul, alunul,cornul,iedera agatatoare. In padurea Stirmina creste ghimpele paduret - arbust protejat de lege. Pe mari intinderi pe teritoriul comunei este intilnit salcimul original din America de Nord si a climatizat la noi din Turcia la 1750 (salcim-lb.turca – dulceag) si cultivat in zona Crivina Devesel incepind din anul 1900 in prezent fiind intilnit pe toate terenurile nisipoase dealungul ogaselor si imprejurul satelor. De-alungul satului Dunarea Mica in partea de apus al satului a aparut in mod spontan salcia si plopul, in jurul anilor 1930, padure defrisata in locul careia a fost plantat plopul de origine canadiana folosit pentru obținerea celulozei, iar din anul 1975 a fost inlocuit cu salcie si rachita.

In aceasta zona cresc multe si specii de plante medicinale printre care se afla musetelul sau romanita, coada soricelului,platagina , pirul, coada calului, pelinul urzica , traista ciobanului, troscotul, trei frati patati , urzica moarta rosie, bolbra rostopasca, acestea fiind folosite atat in medicina traditionala cit si in terapeutica moderna. In afara de aceste plante exista plante melifere care favorizeaza dezvoltarea in zona apiculturii. Ciupercile comestibile intilnite frecvent pe locuri umbroase din paduri si terenurile ingrasate cu gunoi de grajd sint manatirca , ciuperca de balegar, buretii, ciuciuletele,sbirciogul.

In zona pasarile si animalele salbatice sint numeroase prezentand un interes cinegetic. Atrase de hrana abundenta se gasesc rate si gaste salbatice care iarna se retrag in Delta Dunarii. Barza si cocorul apar in treacat, in schimb ,stircul cenusiu este prezent in numar mare mai ales in locurile baltoase. Prin boschetele din apropierea padurilor unde isi construesc cuiburile traiesc sticletele,botgrosul ,mierla,privighetoarea,ciocirlanul,ciocirlia,pitigoiul motat, presura, cinteza. In scorburile copacilor isi face cuibul pupaza, iar in boschet cuibareste turtureaua, in malurile greu accesibile dusmanilor naturali isi construesc cuiburile graurii ce s-au inmultit impresionant cauzind pagube culturilor. Vrabia cea galagioasa traieste mai ales in preajma gospodariilor, rindunica si lastunul isi fac cuiburile pe sub stresina caselor.Cucul isi depune ouale in cuibul altor pasari. In ultimii ani padurile au fost populate cu fazani care s-au inmultit. Cioara , cotofana sau stirica ,tarca, eretele,uliul sint pasari rapitoare care isi cladesc cuiburile printre ramurile copacilor . In podurile caselor traiesc rapitoarele nocturne respectiv cucuveaua si bufnita fiind folositoare pentru pastrarea echilibrului ecologic in zona hranindu-se cu soareci si insecte. Alte pasari intilnite in zona sint gugustiucul , porumbelul salbatic, ciocirlia,sfranciocul si dumbraveanca. Mamiferele salbatice intilnite inzona sint iepurele salbatic,vulpea, viezurele, hirciogul si cirtita , popandaul mai rar veverita mistretul sau porcul salbatic si caprioara.

Resurse Umane. Populatia Edit

Structura populatiei dupa varsta

  1. Intre 0 – 19 ani = 394
  1. 2 Intre 19 – 65 ani = 2475
  1. 3 Peste 65 ani = 831

TOTAL 3710

Structura populatiei dupa sex

  1. Masculin = 1792
  1. 2 Feminin = 1918

TOTAL = 3710

Structura populatiei dupa religie

  1. ortodoxa 3447
  1. 2 adventisti 263

Structura populatiei

  1. Copii 394
  1. 2 Populatia Activa 2478
  1. 3 Pensionari 631
  1. 4 Populatia Inactiva 197

TOTAL 3710

Invatamant Edit

Procesul de invatamant in comuna se desfasoara in cadrul a - unitati :

  • Scoala cu clasele I-VIII –si gradinita -sat Devesel , Gradinita Chilia
  • Scoala primara I – IV - Gradinita –satul Scapau;
  • Scoala primara I-IV- Gradinita sat Batoti;
  • Scoala primara I-IV-gradinita sat Bistretu;

Cultura si sport Edit

În comună există 5 cămine culturale situate în satele: Devesel,Batoți, Bistrețu,Scăpău și Tismana, însă unele din aceste clădiri necesită lucrări de reparații capitale. La Căminul cultural din localitatea Devesel funcționează și biblioteca comunală, care beneficiază de spațiu propriu, fiind necesară înnoirea fondului de carte, amenajarea unei Săli de lectură dotată cu mobilier nou și calculatoare conectate la internet, pentru ca cetățenii comunei, tinerii și nu în ultimul rând copiii să aibă acces la acest sistem informațional.

În domeniul sportului,există în construcție o bază sportivă modernă unde urmează să își desfășoare activitatea copetițională echipa locală de fotbal "VICTORIA" Devesel,fruntașă în întrecerile regionale.

Culte Edit

Spiritualitatea crestin ortodoxa este reprezentata prin 7- Biserici crestine de cult ortodox si o Casa de rugaciuni de cult adventist in localitatea Scapau.

Bisericile mentionate necesita investitii mari in special cea din localitatea Devesel,dar si celelalte lacasuri necesita refacerea picturii,biserica din localitatea Dunarea Mica fiind declarata monument istoric.

Pe raza comunei functioneaza un targ saptamanal.

Tradițiile locale, obiceiurile populare, obiceiurile legate de viata religioasa, credintele si practicile magice, portul popular si arhitectura populara traditionala pot starni interesul multor turisti.

Un loc important in treditiile locale il ocupa nedeile populare organizate de hramul fecarei biserci din localitatile componente ale comunei:Devesel::Duminica Rursaliilor,Batoti si Dunarea Mica:Sf.Gheorghe,Tismana:Sf.Maria Mica,Bistretu si Scapau:Sf.Maria Mare

Sanatate Edit

Asigurarea serviciilor medicale se face de catre un dispensar uman, situat in satul Devesel,doi medici umani ce au cabinete medicale individuale si cadre cu pregatire medie de specialitate.

Mediu

In comuna nu exista factori industriali care contribuie la poluarea mediului inconjurator al comunei.

Economic

Profilul economic al comunei este predominant agricol, predominand sectorul vegetal si zootehnic,in comuna existand si unele sectii de prestari servicii(prelucrarea produselor agricole,prelucrarea lemnului si de reparatii auto) si un numar de agenti economici ce au in obiectul de activitate comertul.

Agricultura

Comuna are un profil preponderent agricol, predominand sectorul vegetal si zootehnic. Aceasta dispune de urmatorul potential agricol:

CATEGORIA SUPRAFATA

                   HA

ARABIL 6464 PASUNE 557 PADURE 442 FANETE 323 ALTE TERENURI 2536 SUPRAFATA TOTALA 10421

Productia vegetala

Principalele culturi din comuna sunt cele de cereeale, . Fiind o zona cu fertilitate mai redusa aceste culturi solicita multa munca, si avand in vedere si relieful, nu este posibila realizarea unei agriculturi moderne.

Pomicultura

Comuna este recunoscuta ca o mare producatoare de mere, prune si nuci. Productiile de prune si mere in mare parte sunt transformate in tuica.

Zootehnia

O principala ocupatie a locuitorilor comunei este cresterea animalelor. O contributie importanta la dezvoltarea zootehniei in comuna Devesel o are suprafata mare de pasune existenta, 557 ha.

Obiective turistice Edit

Principalele obiective turistice: Zona turistica a Dunarii, a creat posibilitatea asocierii comunei Devesel la parteneriatul Dunarea Mehedintului in care sunt incluse comunele dunarene din judet avand ca obiectiv dezvoltarea unitara a acestei zone turistice.Aceasta zona a creat oportunitatea pentru multe persoane de a-si construi case de vacanta in zona Dunarii in localitatile Batoti,Tismana si Dunarea Mica,activitate ce a luat amploare in ultima perioada si care este de natura sa conduca la dezvoltarea turismului in zona.

Zona in care se afla comuna fiind in apropierea padurilor mari de salcam,anual in dealul Starmina se organizeaza in luna mai” Sarbatoarea salcamului”.

Pe raza comunei exista situri arheologice identificate in colaborare cu colectivul Muzeului judetean Mehedinti ce au fost marcate cu panouri de identificare si se afla pe lista monumentelor istorice, situri datand din perioada neolitica si din peroada de ocupatie romana a acestor teritorii,ce pot constituii puncte de atractie pentru turisti:

În satul Tismana din com. Devesel, jud. Mehedinți, se află punctul Cetățuie unde Prof. D. Tudor bănuia că se află castrul de la Batoți;

MH-I-s-B-10068 Situl arheologic de la Devesel, punct sat DEVESEL; "Ochiuri”,

59 MH-I-m-B-10068.01 Așezare sat DEVESEL; comuna "Ochiuri” sec. VII - VI a.Chr.

60 MH-I-m-B-10068.02 Așezare sat DEVESEL; "Ochiuri” Epoca bronzului,

61 MH-I-m-B-10068.03 Așezare sat DEVESEL; comuna "Ochiuri” Neolitic ,

Așezare sat TISMANA; comuna DEVESEL sec. III a. Chr. - I p.,

Așezare sat BISTREȚ; comuna DEVESEL "La Punți” sec. XV - XII a. Chr. Neolitic,

MH-I-s-B-100 152 MH-I-m-B-10105.01 Așezare sat TISMANA; comuna DEVESEL sec. XIV Epoca medievală,

153 MH-I-m-B-10105.02 Necropolă sat Tismana; comuna Devesel sec. XIV Epoca medievală,

56 Situl arheologic de la Bistreț sat Bistreț; comuna Devesel "La Punți” ,

33 MH-I-m-B-10056.01 Așezare sat Bistreț; comuna Devesel "La Punți” sec. XIX - XVIII a., Chr. Epoca bronzului

26 MH-I-s-B-10054 Situl arheologic de la Batoți sat Batoți; comuna Devesel,

27 MH-I-m-B-10054.01 Așezare sat Batoți; comuna Devesel sec. XIV Epoca medieval timpurie,

28 MH-I-m-B-10054.02 Așezare sat Batoți; comuna Devesel sec. II - III Epoca romană,

29 MH-I-m-B-10054.03 Așezare sat Batoți; comuna Devesel sec. VIII - VI a. Chr. Hallstatt,

30 MH-I-m-B-10054.04 Așezare sat Batoți; comuna Devesel mil. VI – V,

Biserica din satul Dunarea Mica cu hramul „Sf.Gheorghe”, ctitorita de Matei Basarab la 1645, figureaza pe lista monumentelor istorice si constituie un punct de atractie alaturi de celelalte lacasuri de cult existente pe raza comunei Devesel,cel mai important fiind biserica cu patru turle din satul de centru Devesel,contruita de mesterii italieni in urma cu peste 100 de ani,ca si monumentele ridicate in cinstea eroilor locali cazuti in cele doua razboaie mondiale.

  • Monumentul din centrul comunei, ridicat în 1926, cu textul: "Vitejie, sacrificiu, glorie spre glorificarea și slăvirea eroilor Deveselului căzuți în războaiele din 1877, 1913, 1916-1919",constituie un alt reper in istoria localitatii.

Istoric Edit

Satul, potrivit tradiției istorice locale, s-a aflat pe locul numit Ceru, nume dat și satului. Lipsiți de resurse de apă, locuitorii s-au mutat în zona pârâului Tudorești și a pânzei freatice existente la 3-4 metri adâncime, numindu-și așezarea Deveselu. Sub acest nume este atestat documentar în 1637 (până în acest an jumătate de sat a fost a banului Preda Buzescu; tot acum, spătarul Preda Buzescu, fiul marelui logofăt Theodosie Buzescu și nepot al banului Preda Buzescu, a vândut această jumătate de sat marelui pitar Dumitru Filișanul).

Se pare ca existenta locuitorilor de pe aceste meleaguri este din cele mai vechi timpuri zona fiind propice asezarilor omenesti gasind aici locuri prielnice pentru pescuit, vanat, pasunat si chiar samanaturi in ochiurile de padure. Descoperirile facute in zona Ostrovul Corbului dau indicatii despre urme de viata din timpul orinduirii comunei primitive. Aici s-au gasit unelte,oale, reprezentari antropomorfe modelate in lut datind din anii 2500-2800 i.e.n.(perioada neoliticului dezvoltat) printre primele urme materiale a existentei asezarii romanesti pe teritoriul comunei Devesel, au existat fortificatiile construite la sfirsitul secolului al III- lea pe malul stang al Dunarii foarte aproape de apa motiv pentru care dupa parasire au fost distruse de apele Dunarii fortificatii aflate in zona Batoti -Tismana in apropierea vetrei actuale ale satului Batoti.

Potrivit afirmatiei istoricului D. Tudor, cetatea se afla situata pe marginea Dunarii la 2 km mai jos de satul Batoti pe locul numit Cetatuia ce era legata functional de Cetatea Hinova situata tot la Dunare pe o anumita distanta. In lucrarea Oltenia Romana, profesorul Tudor consemneaza numai existenta coltului de sus est al fortificatiei care masura 50x70 m construit din zid de piatra si caramida. La apus era inchisa cu un sant lat de 10 m numit de localnici Hunia, documente care atesta existenta primelor asezari omenesti pe aceste meleagurisint putine acestea atestand existenta uor sate inchegate, asa de exemplu se face mentiune in legatura cu satul Batoti care conform unor documente aflate la Arhivele statului din Bucuresti se poate afirma c-a existat inca de la jumatatea sec.al XIV-lea.

Potrivit documentului original redactat in limba slava si datata in 25 ianuarie 1553, Radu Voievod intareste stapinirea Minastirii Tismana asupra satelor Trufesti, Obedin si Batoti din judetul Mehedinti. Se deduce din actul din anul 1553 ca aceste sate erau foarte batrane si fusesera daruite de alti domni care au trait inainte de aceste vremi,cu siguranta ca existau inca din secolul al XV-lea. In ceea ce priveste numele satului se presupune ca ar fi de origine greceasca si ar veni de la cuvintul Batoi care insemna vale sat care este asezat la vale.

Alta versiune sustine ca in zona ar fi existat o instalatie de afumat peste care ar fi functionat pe actuala vatra a satului Tismana – batogul fiind pestele cel mai potrivit pentru afumat ca marime si gust. Probabil si de la Batog – Batoci – Batoti a ramas numele de Batoti. O alta parere este legata de desele incaierari dintre locuitorii acestui sat, locuitorii satului vechi, cer (Devesel) incaierarii provocate de lupte pentru impartirea pasunilor de unde « bat pe toti » - Batoti.

Harta austriacului Hr. Sshwantz datata in 1723 este primul document cartografiat care mentioneaza numele satelor Batoti – Tismana si Scapau, satul Dunarea Mica purtand initial numele de Batoti – Mosneni si datand aproximativ din aceeasi perioada fiind format prin improprietarirea tarani mosneni din zona muntelui din mosiile ce apartineau statului.

Satul Mileni are de asemenea o vechime destul de insemnata , neatestata documentar, vechime anuntata pe cale orara de batranii satului. Astfel se spune ca locuitorul Ion Buda nascut in Serbia in anul 1775 s-a stabilit in actualul Mileni prin anul 1800 deja creat in acel an, ca primii sai locuitori au fost sirbi Vasile Iagaru si Vasile Iagaru Schiopu. Satul se gasea departe de centrul sau civic Deveselul care i-a atras numele de Streinii de Devesel, denumire ca stabilea asezarea sa razleata si care acum indepartata de centru.

Pe la jumatatea secolului al XIX-lea un incendiu nimicitor arde in intregime casele acoperite cu stuf ale locuitorilor, astfel ca ei au fost nevoiti sa-si construiasca alte locuinte. Si, conform obiceiului de atunci, oamenii au beneficiat de ajutor din mila vecinilor de unde s-a numit Mileniu adica construit din mila vecinilor. Se pastreaza chiar lista de materiale a construirii sediului Primariei construita in 1844 in satul Devesel Streinii in locul celei arse din pricina unui trasnet. Toate satele apartinind comunei Devesel inclusiv satul de resedinta sau constituit pe locurile unde fiinteaza si astazi cu usoare deviatii fata de amplasementele initiale.

Pe locul actual de nord al comunei se gasea in trecut o padure multiseculara de « ceroi » o specie de stejar.In padure sau creat primele asezari sub forma unor « conace » care au constituit nucleul satelor de azi .Satele de atunci purtau numele de conace ; Conacul lui Craineanu ,Conacul Hogestilor, Conacul lui Filip, Conacul Ciocanilor, Conacul Puicanestilor, Conacul Fintinilor. Cu timpul satuletele respective sau unit constituindu-se administrativ intr-o comuna numita Deveselu,numele fiind de origine slavona el insemnand noua sate « deviat selo ».

Dupa numele padurii de ceroi locuitorii se sau stabilit aici ca si cei din imprejurimi au numit comuna si Cer iar pe locuitori Cerani. Scapaul- il gasim atestat documentar in 1723 in harta austriacului mai sus mantionata. Legenda spune ca satul a fost candva asezat intr-un loc numit Saliste. Bordeiele erau dese, viata isi urma cursurile normale pana cind o epidemie de holera a secerat sute de vieti care au scapat cu viata sau suit mai spre deal intemeind o nouă asezare. Satului i-au spus ceea ce insemna satul locuit de oamenii scapati de epidemie.

Terenul proprietatea Minastirii Tismana si a boierului Aga Filisteanu era muncit in valmasie de locuitori. Demn de subliniat este faptul ca pe teritoriul actual al comunei se gaseau in trecut mosiile care apoi au fost secularizate ale manastirilor Crasna si Tismana ce aveau pe aici chilii pentru slujitorii minastiresti. Ulterior satele alcatuite pe fostele mosii au purtat chiar numele care atesta fosta proprietate, astfel satul Chilia se numeste asa pentru ca s-a creat in locul unde altadata se aflau chiliile cu o singura odaie a calugarilor, satul Tismana poarta chiar numele fostului epitrop.

Sint sate noi ca si Bistretu create in perioada 1896-1897 ca urmare a secularizarii averilor minastiresti si a improprietaririi taranilor. Bistretu s-a creat ca sat pe fosta minastire Crasna in 1896 din locuitorii numiti « Noi insuratei »deoarece aici erau adusi numai tineri casatoriti improprietariti cu cite cinci ha de pamant numit Bistret dupa Balta Bistretului. Satul Tismana s-a creat cam in aceeasi perioada din taranii improprietariti si satelor Batoti si Crivina. Faptul ca satele mentionate au sub 100 de ani vechime este confirmat de dispunerea perfect liniara a ulitelor ca si spatiile largi dintre sate, platuri cu suprafete regulate.

Din punct de vedere administrativ comuna Devesel are un trecut cu numeroase framantari. Din 1865 Devesel, infiintat ca localitate cu centru administrativ impreuna cu Crivina pana in anul 1881 cind satul Crivina a devenit unitate separata. Satele Bistretu – Tismana si Chilia au avut inca de la inceput din 1896 – 1897 ca centru de comuna Deveselu.

Tismana si Vrancea s-au dezlipit de Devesel in 1906 fiind atasate de satul Batoti si respectiv de Crivina, iar Bistretu s-a unit cu Burila Mica, pe cind Chilia a ramas ca sat al Deveselului.

1909 este anul cind Bistretu s-a constituit ca comuna constituindu-se primaria veche.

Intre anii 1896-1906 satul a apartinut de Devesel, iar din anul 1906 s-a dezlipit de Burila Mica alipire ce a durat ani. Dupa 1945 Bistretu a devenit centru de comuna avind ca sat apartinator Mileniu pana in 1968 cind a revenit la Devesel. In perioada 1907-1908 Scapaul depindea administrativ de Rogova dar numai pe o perioada de 18 luni, in 1906 se cladea aici Primaria in 1908 Scapaul fiind ca comuna pina in 1968 cind a trecut de comuna Devesel.

Ca unitate administrativ teritoriala Deveselul a functionat ca « plasa » intre anii 1941 – 1950 cind aceasta forma de organizare administrativa a fost desfiintata. Dupa 1968 Deveselul functiona ca unitate administrativa cu componenta actuala. Comuna Devesel si satele componente a fost martora tuturor evenimentelor istorice de la infiintare si pina in zilele noastre locuitorii comunei fiind atit martori cit si participanti la aceste evenimente. Astfel anul 1959 aduce in primul Parlament al tarii de deputatul Roates original din Scapau .Desi in comuna nu au fost boieri mari, proprietari de paminturi totusi si pe teritoriul ei sau facut simtite miscarile taranesti din anul 1907 locuitorii comunei Devesel au platit tributul lui de singe atat in razboiul de independenta cit si in cele doua razboaie mondiale luptind pentru glia strabuna. Daca ar fi sa vorbim numai despre satul Scapau trebuie sa mentionam ca si-au dat seama peste 40 de oameni in luptele de la Marasesti ,Marasti si Oituz , iar in timpul celui de- al doilea razboi mondial sau inregistrat din acest sat peste 50 de morti disparuti.

In perioada 1951 – 1955 un nr. insemnat de locuitori ai comunei Devesel , au fost dislocati stabilindu-se domiciliul obligatoriu in satele nou infiintate in Cimpia Baraganului .In acea perioada dupa proclamarea Republicii si nationalizarea din 1948 a principalelor mijloace de productie a urmat perioada formarii primelor intovarasiri infiintate pe raza comunei in anii 1950-1951 intovarasiri care s-au transformat pina in anul 1962 in cooperative agricole de productie ca forme de exploatare a terenurilor agricole, forme ce au fost desfiintate dupa anul 1989.

Pe teritoriul comunei Devesel , au functionat in aceasta perioada patru foste cooperative de productie si o unitate intercooperatista de crestere si ingrasarea taurinelor.

Tot in aceasta perioada au luat fiinta forma ale cooperativei de consum precum si ale cooperativei de credit prin infiintarea unor unitati de profil.Viata spirituala a oamenilor un loc aparte l-a avut scoala initiat in camere mici si intunecoase improvizate uneori ,invatamintul s-a desfasurat la inceputurile sale si multa vreme dupa aceea in conditii grele.

In sec. al XIX –lea exista in satul Mileni o casuta ce era numita scoala -dascalul din acea perioada fiind Dimitrache Chiosa .Abia in 1905 s-a construit o scoala noua in Mileni scoala careia i s-a adaugat si o cancelarie in 1960 iar in 1972 a fost construit noul local de scoala din satul Bistretu, prima scoala din satul Bistretu a fost infiintata in anul 1909 avind ca invatator pe Marin Condei care invata in acelasi timp cinci clase de elevi.Un nou local de scoala construindu-se in 1926 .Scoala din Batoti apare evidentiata in anul 1857 printre scolile care se arata ca nu aveau nevoie de lucrari existente in plasa Blacnita,la care era proprietatea comunei donata de stat si servea la inceput drept conac mosiei Radu Voda.

A fost construită din bârne de arendașul Papadopol având o sala lunga de 8 m si lata de 4,5m si inalta de 2,5 m .Pentru prima data in 1946 ia fiinta gradinita de copii din satul Batoti prima educatoare fiind Balu C. Ana ,in satul Tismana prima scoala a fost infiintata in anul 1919 si a fost asigurat un venit anual prin dotare cu un teren de 5 ha pamint arabil,de cea mai buna calitate. Pina in 1992 neavind local propriu a functionat in casa locuitorului Stefan Dobrin .Noul local de scoala a fost inaugurat in 1972.

In satul Tismana si in anul 1940 in satul Batoti. La Devesel probabil ca primul local dateaza din anul 1865 data cind a fost construita si localul primariei, scoala avea o singura sala de clasa si adapostea atat copii din satul Devesel cit si pe cei din satul Chilia. Din 1949-1951 dateaza noul local de scoala care intre timp si-a marit foarte mult spatiul de scolarizare.In Scapau si Securicea primul local de scoala se ridica in acelasi timp cu Primaria adica in anul 1906.Scapaul isi mareste spatiul de scolarizare abia in 1964 cind se construieste noul corp de cladire .Scolile de pe raza comunei Devesel au avut atit perioade de evolutie cit si perioade de regret in functie de momentul istoric in care a functionat si de situatia demografica in functie de care s-a stabilit numarul de elevi si de cadre didactice.

Note Edit

  1. după M. Vinereanu, Dicționarul Etimologic al limbii române, Ed. ALCOR, București, 2008, pag. 319

Format:Ciot-ro-mh

Format:Comune-Mehedinți