Format:Cutie Comune România Dorobanțu este o comună în județul Călărași, Muntenia, România.
Istorie[]
- Dorobantu,localitatea rurala de pe valea Mostistei, de la jumatatea distantei intre Calarasi si Oltenita - pe linia Dunarii - se incheaga intr-o comunitate omeneasca abia la sfarsitul veacului trecut, nu ordinul cuiva si nici ca urmare a vreunui demers adminis trativ. Se constitue intr-un sat ca urmare fireasca a unor conditii generoase, oferite de zona, si ca ecou al unor practici ce tin de oastea Tarii Romanesti , in urma cu catva veacuri.
Este unul din darurile Mostistei. Aceasta, ca oricare curs de apa, a nascut pe ambele sale maluri, numeroase asezari umane, cu evolutii inegale si cu aparitii in timp la date diferite.Valea Mostistei,altadata un rau in Campia Baraganului, vine din munti,strabate zone intinse de pe valea manoasa a Dunarii, si ajungea sa - si undeasca apele, cu lacul Boian.Ofera conditii excelente pentru viata omului. Spre capatul sau de la miazazi, la stanga , satele Chirnogi,Ulmu sau Bosneagu, vin din strafundurile istoriei, incarcate de aura muncii si faptelor savarsite de locuitorii lor. Pe malul drept al baltii actuale, la sud, vad siluetele caselor din aglomerarea COCONILOR.Aici , pe malul apei, s-au executat in anii'60, importante cercetari arheologice , cu rezultate exceptionale care vin sa inleneasca reconstituiri fidele a modului de viata dusa in comunitatatile omenesti din evul mediu si pana in zilele noastre.Conditiile de evolutie a societatilor omenesti desprinse aici din sapaturi sunt specifice, tuturor localitatilor din zona. Arheologul Nicusor Constantinescu in monografia sa consacrata invenstigatiilor de aici( COCONI, un sat din Campia Romana in epoca lui Mircea cel Batran, Buc., 1972, p. 155 ), constata ca: Cercetari recente au oferit date inreresante;astfel, s-a dovedit ca satul de azi Chirnogi se numea in vechime NECIULESTI, numire pastrata inca in Harta statistica de la 1835; Ninciulesti (Chirogi) Domnesti 30 gospodarii.De asemenea satul Ulmu din vremea noastra purta in Evul Mediu numele GAOJANI ( sau Gaujani ), fiind desamintit de documente incepand cu anul 1526, iar Satul DOROBANTU are numele schimbat, intrucat in vechime se numea GURGUIATI, langa el aflanduse si podul CORNATELULUI (Manastirea ) ce trece la Gurguiati. In sfarsit, tot pe malul de est al Iezerului (Mostistea), probabil la Bosneagu, se afla satul numit odinioara RUSII DE LA MOSTISTE si aceasta inca la 9 octombrie 1492, sat desprecare ulterior aflam ca era situat la hotar cu Gurgelesti ( Dorobantu ) si Varastii din vremea noastra. Informatia este pe cat de pretiaosa , pe atat de eronata, desi la originea sa se afla o importanta lucrare a marelui nostru istoric, C.CGiurescu(UN VECHI ORAS AL TARII ROMANESTI: CORNATELUL, in Studii si articole de istorie, ll, Buc., 1957. p . 100) Constatarea erorii apartine unui erudit cercetator din regiune: invatatorul Paul Popovici, din Smardan, Com.Ciocanesti. Acut inimos investigator , si-a consacrat intreaga sa viata, studiilor istorice, etnografice si geografice asupra asezariloromenesti din Jud Ialomita (actualmente Jud.Ialomita si Jud Calarasi ) , cu sute de pagini renumite in extrem de valoarea monografii : Contribuiti la o istorie a satelor riverane Dunarii si sectorul Spantov-Calarasi. Scurte istorii ale astelor-5(cinci) volume: 1970-1973. In paginile consacrate satului Bosneagu - acum in unitate administrativa cu Dorobantu si Varasti - da curs unor judecati corecte, bazate absolut pe documetele epocii , si arata ca Bosneagu , in Evul Mediu s-a numit GURGUIATI si ca satul este vechi, cel putin de la 1460. Si continua in alt loc : Afirmatia aceasta eronata - a lui C.C Giurescu si N.Constantinescu , n.n - se datoreste in primul rand- spune autorul- incompletei informari , a necuprinderii in aria studiului preliminar a tuturor documentelor din Evul Mediu referitoare la satele riverane din bazinul de jos al Mostistei. In al doilea rand, il incurca - pe N.Constantinescu, n.n - formatia militara de pe malul Mostistei , pe care nu stie unde s-o amplaseze ; formatie denumita intr-un document de pe timpul lui Vlad Calugarul (1482-1495). RUSII DE LA MOSTISTE si in multe documente mai tarzoo, DOROBANTII DE LA MOSTISTE ( DOROBANTII sau RUSII = formatiuni militare medievale , si cu rol de aparare a granitelor). In vremea Domnitorului Radu Mihnea (1620-1623) hotareke satelor Gurguiati si Varasti se undeau, se pare, chiar pe locul unde se afla acum vatra Dorobantilor si unde s-a stabilit pe calea analizelor documentare ca formatiunea militara Rusilorera la nord de Gurguiati , putandu-se trage concluzia ca Rusii erau aceeiasi formatie militara cu a Dorobantilor.... Deductia este cu atat mai logica cu cat o martuire istorica vine sa pledeze , se pare , in acelasi scop. In marginea Dorobantilor de astazi , in punctul la moara , a infiintat o mare cruce din piatra pe care erau sapate numele ostenilor lui Matei Basarab(1632 - 1654) cazuti aici in lupte , la hotarele tarii, cu unele detsamente turcesti. Crucea a fost trasnita in 1928 si sparta in trei bucati . Din pacate , oamenii locului, le-au luat si le-au luat si le-au folosit in scopuri domestice, (ultimul fragment inca mai exista prin anii '50. Nu este oare vorba de dorobantii ramasi aici pe campul de batae? Nu in cintea lor satul Manastirea de azi (Cornatel) are o biserica minunata cu fisonie de pe vremea aceluiasi Domnitor? Iata cum se leaga faptele istorice. Denumirea localitatii noastre, isi are radacinile in istoria strans unita cu satele dun imediata vecinatate, ceea ce ii confera o traditie ce urca in practicile militare medievale. Nici pe departe nu se poate concepe o legatura numai cu formatiunile militare romanesti ale DOROBANTILOR care au luptat pe pamantul Bulgariei, pentru cauza independetei nationale si de stat in 1877-1878.Toponimul DOROBANTU, semnifica traditie, istorie si etnie romaneasca , la Carpati , Dunare si Marea Neagra - vatra de formare a limbii si poporului roman.
prof.univ.dr., A.RADULESCU redactat azi 16-02-2011 DORIN STOICA :Inserați textul neformatat aici
Format:Comune-Călărași Format:Ciot-ro-cl
nl:Dorobanţu (Călăraşi)