FANDOM


Format:Cutie Comune România Ipatele este o comune în județul Iași, Moldova, România.

IstoricEdit

În vechime, satul Ipatele s-a numit Mogoșești și a făcut parte din Ținutul Vaslui. Prima atestare documentară datează din jurul anului 1400. Nu există date precise cu privire la existența aici a unui lăcaș de cult, dar acesta trebuie să fi existat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, din moment ce la anul 1774 erau doi preoți și doi diaconi în satul Valea lui Ipati [1].

Biserica de lemn din Ipatele a fost construită în anul 1805 de către răzeșii din localitate, în cimitirul aflat la baza dealului de la marginea satului. [2]

Vestigii arheologice

Teritoriul comunei Ipatele a fost cercetat arheologic in anii 1978-1981, de Aurel Rusu, si in 1983 de Marcel Tanasachi.Informatiile au fost ulterior regrupate si cercetate adaugandu-se si cateva stiri mai vechi si o mentiune despre un tezaur cu 171 monede de argint, fara nici o precizare despre locul descoperirii si datarea pieselor componente.

Schimbari administrative

Incepand din secolul al XV-lea , cand apar primele atestari ale satelor care sunt astazi in comuna ipatele si pana in anul 1950 asezarile de pe Valea Vilnei(Velnei) si Sendrenii (Bacul) care au fost parte din fostul tinut al Vasluiului.Din 1968 comuna Ipatele depinde de administratia ieseana.Initial, intre 1864-1871, comuna Ipatele era formata din satele : Ipatele, Slobozia-Mogosesti si Sendreni. Comuna a fost desfiintata de cateva ori intre 1875-1887, 1906-1908 si 1929-1931. Componenta actuala a comunei dateaza din anul 1954, cu exceptia unei singure modificari , din anul 1963, cand Slobozia nu mai este considerat sat aparte , fiind inglobat in satul Ipatele. In anii cand satul Ipatele nu a fost resedinta de comuna el a trecut in subordinea administrativa a comunelor Borasti (1875-1887 si 1906- 1908) si Negresti (1929 – 1931).

Evolutia satelor si a proprietatilor (pana in anul 1864)

Alexestii

Un uric redactat in cancelaria de la Suceava a lui Stefan cel Mare, datat 1493 ne transmite informatii pretioase pentru inceputurile acestei asezari de pe Vilna.Acum voievodul intareste o vanzare a unui sat de pe Vilna, “anume unde a fost casa lui Alexa”.Vanzatorii si cumparatoriierau rude, veri de gradul a doilea, toti stranepoti ai panului Negrea. Mosia fiind data de pan Negrea , vornic in sfatul lui Alexandru cel Bun, mentionat intre anii 1401- 1429, unul dintre cei mai puternici boieri din primele decenii ale veaculuial XV-lea, stapan peste aproape 20 de sate din Moldova, fiul sau Alexa, stabilind el insusi hotarele mosiei cu semne mentionate in acest document: “incepand de la Vilna, de la plop, si la movila de la Mogos, apoi drept la marginea padurii, la Movila Mare si drept la stejar si la padurea Delenilor [probabil greseala , in loc de “padurea cornilor”], si drept la Vilna, la plop”. Satul Alexesti nu mai este mentionat, dupa anul 1497 timp de 120 de ani, dintr-un motiv mentionat intr-un ispisoc de laRadu Voievod, din 30 iunie 1617, sotia vornicului Grigori, ocina sa, a treia parte din a treia parte a mosiei si o a saptea parte dintr-o jumatate a mosiei Francioacii [Frenciugii]. Partea din Alexesti , cu vad de moara in paraul Vilnai si cu loc de prisaca, fusese cumparata, cu ispicos de la Alexandru Voivod [Lapusneanul] de Toader Groza de la un Andrabus cu 180 de zloti tataresti.Un zapis de cumparatura, din 4 ian. 1636 intarit cu un ispisoc slavon de catre Vasile [Lupul] voievod; monahia Irina,cneaghina lui Ilea setrar, vinde a noua parte din jumatate de sat, clucerului Lupu Prajescu, cu 20 de zloti batuti.

Borasti (Cuza Voda)

Din anul 1929, vechiul sat Borasti a fost denumit, oficial si onorific , fara nici o justificare istorica , din motive “estetice” Cuza- Voda.Mentionat ma tarziu decat celelalte sate din comuna Ipatele, abia in anul 7105 (1596 sept 1). Se poate presupune ca unuric pierdut, de stapanire asupra intregii mosii, a trebuit dat unui stramos al razesilor, probabil in sec XV. Nu este exculsa o veche stapanire la Borasti a panului Negrea, fiindca numele Rapodei, afluent al Vilnei, pe care este asezata vatra actuala a satului, parau numit anterior Robota,este in relatie directa cu numele unui nepot al lui Negrea , fin a lui Alexa, acel Robota, mentionat in 1493 la Alexesti. Aceasta deductie conjuncturala este confirmata prin mentiunea din 1622 august 21 a unui uric vechi de la Stefan voievod si a unui zapis de la Petru voievod [Rares sau Schiopul ?] , pe care un anume Valialba si cu vara sa Varvara le amanetau fiilor celui dintai.

Chiujdestii

Fostul sat Chiujdesti, disparut dupa anul 1831, cand mai era asezarea locuita, s-a format , probabil in veacul XV, pe o mosir proprie, situata intre mosiile Alexesti si Mogosesti. Nu este insa exclus ca mosia Chiujdesti sa fi fost in secolul XV o parte a mosiei Mogosesti fiindca in hotarnica mosiei Alexesti din 7 martie 1493 era mentionata movila lui Mogos. Satul vechi va fi fost situat pe platoul dealului de la vest de Frenciugi, la obarsia paraului Vascaneasa. Toponimele Chiujdesti si Chiujdeni sunt derivate din nume de persoana Chiujde, foarte probabil de origine maghiara (kuzdo= luptator). O alta etimologie, probabil un slav “cuzde”- strain, pus uneori insa in relatie eronata cu Chiujdeni. Primul document pastrat al Chiujdestilor, un uric slavon de la Petru voievod [Schiopul], dateaza din 12 noiembrie 1579, cand domnul intarea unui Simion cumpararea unor parti din satul Mogosesti si Chiujdesti de pe Vilna.

Mogosestii (Ipatele , Slobozia si Halita)

Al 12-lea document intern moldovenesc , cunoscut pana in prezent, este un uric de la Alexandru (cel Bun) voievod, din 1 sept. 1400.Voievodul daruieste boierului Mogos , pentru slujba credincioasa in serviciul parintilor domnului [Petru al II-lea Musat] si apoi al emitentului insusi, “un sat pe Vilna”, caruia i se descriau hotarele: “din obarsia Vilnei purcede paraul in jos pana la plopi, apoi de la plopi , drept peste campu, pan-la stejarei, in marginea dumbravii, de la acei trei stejarei drept la radiu, si in marginea radiului, la movila, si de la movila , pe culmea dealului, pan-la poiana, iar de la poiana,pe Dealul Mare, pan-la obarsia Vilnei”. Unul dintre fiii lui Mogos de la Vilna ar putea fi Vlasiu Mogosescul, spatar in sfatul lui Ilios voievod in anii 1435 si 1436. Un altul, cert, a fost Grozav, “ fiul lui Mogosel de la Vilna”, care, la 5 martie 1438, vindea partea sa jumatate de sat “la ...Mogos de la Vilna” (sau “al lui Mogos de la Vilna”), Neagai, sotia panului Giurgiu Piatra, atunci probabil vaduva. Este evident ca cealalta jumatate a satului lui Mogos, nevanduta in 1438, este aceea ce ii va fi intarita in 1464, de catre Stefan cel Mare lui Manea Mogosescul, care era , probabil , fiul lui Vlasiu. Abia acum apare numele satului: “Mogosestii di pe Vilna”.In anul 1579 noiembrie 12 Petru [Schiopul] voievod intarea unui Simion jumatate din satul Mogosesti si jumatate din Chiujdesti,cumparate de la Toma vatag. Pretul era de 140 de zloti tataresti.O parte a mosiei Mogosesti era in vremea lui Petru [Rares] voievod a lui Ion Boldea. Acest Boldea mostenea jumatatea lui Manea Mogosescul. La 11 apr. 1586, Costin si Gheorghe, fii lui Dumitru , nepotii lui Ion Boldea, vindeau cu 80 de sloti tataresti partea bunicului lor unui Ion si surorii sale Magda. Rezulta ca jumatate din Mogosesti , a lui Manea (1464) a ramas in stapanirea descendentilor sai, razesi in veacul al XVI – XVII , in timp de jumatatea Neagai lui Giurgiu Piatra (1438) a fost vanduta ulterior, ajungand la Ilica, stramoasa celor din 1579. De aceea razesii din Ipatesti, urmasii lui Simion din 1579, vor stapani parti din jumatatea de sus a mosiei Mogosesti, unde sa format catunul lor, nucleul satului actual Ipatele. Retinem dintre daniile de la sfarsitul secolului al XVII, pe aceea din 17 octombrie 1689, cand Apostol Ipate dadea manastirii Cetatuia , cu prilejul calugaririi sale, un loc de prisaca din Dealul Mare,si pe aceea din 8 decembrie 1688. Atunci ,cand acelasi Apostol Ipate daruia manastirii partea sa , mostenita de la tatal sau Simion Ipate, care era “pe apa Vilnii”. Al treilea cumparator in Mogosesti a fost spatar (apoi voievod) Gheorghe Stefan.

Ipatele

Vechea asezarea Mogosestilor, de dupa anul 1400, din locul numit Silistea, a disparut prin vanzarile razesilor de la sfarsitul veacului XVI. Pe partea de mosie cumparata la 12 mai 1579 de acel Simion [Ipati] sa format , prin roire, un catul al urmasilor sai, asa cum se intampla , de regula, pe proprietatile razesilor.Nucleul viitorului sat , format din gospodaria fondatorului si din case ale copiilor si ginerilor sai. In planul mosiei Mogosesti care reprezinta situatia in anul 1715 sunt reprezentate doua case ale lui Stefan Ipate, una in partea de nord a Gavanului si alta in Fundatura. Mai jos, pe terenul din jurul casei parohiale actuale era atunci “casele neamului Stefan Ipate”.

Slobozia

Nu exista informatii despre mom in care comisul Costachi Burghele a devenit proprietarulunei parti din mosia Mogosesti pe care sa format in primele decenii ale sec al XIX lea o slobozie, sat al unor bejenari sau al unor oameni adusi de boier si asezati cu invoieli avantajoase pe mai multi ani, pana cand isi intemeiau gospodarii. Unii dintre acestia erau tiganii proprietarului. Satul numit Slobozia, exista in anul 1820, cand sa facut prima catografie romaneasca.

Halita

Fostul sat Halita, din comunele Borasti (1876- 1887, 1906 -1908) si Ipatele (1887- 1906, 1908- 1925 si 1931- 1939), disparut prin inglobare administrativa (1939) in satul Ipatele si ramas astazi un catun cu 4 gospodarii a fost o asezare veche. In 1889,aici traiau 13 familii cu 67 locuitori.

Petrestii Fostul sat Petresti, disparul ca unitate teritoriala inca din 1956, prin inglobare in Slobozia, si , efectiv, in ultimele doua decenii, prin risipirea celor din urma gospodarii ale familiilor Carp, Diaconu, Morcoteti si Suiu. La 1 iunie 1472, Stefan cel Mare intarea o donie din hotarul satului Petresti.Un Petru Vilna, daduse nepotilor sai , Lazar si Balos, a treia parte din satul sau, “ din Petresti , pe Vilva, mai jos de paraul Cornilor”, ca sa isi intemeieze sat .

PersonalitățiEdit

Obiective turisticeEdit

Profesor-pictor NICOLAE POPA.

NoteEdit

  1. S.P.I.C. – Susținerea Politicilor de Identitate Comunitară - Biserica de lemn Sf Nicolae – Ipatele (Bâcu)
  2. Monumente de arhitectură din județul Iași - Biserica de lemn "Sf. Nicolae" din Ipatele (fișă alcătuită de muzeograful Sorin Iftimi de la Complexul Muzeal Național "Moldova")

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.