FANDOM


Eroare în script

Jucu (în Format:Hu, se pronunță "Juc") este o comună situată în partea de est a județului Cluj, Transilvania, România, alcătuită din cinci sate.

Date geografice Edit

Comuna Jucu se află la interferența a două mari unități de relief: Podișul Someșan în partea de vest și Câmpia Transilvaniei în partea de est, fiind traversată de la sud la nord de râul Someșul Mic.

În componența comunei intră localitățile Gădălin, Jucu de Sus, Jucu de Mijloc, Juc-Herghelie și Vișea.

Suprafața comunei este de 85 km2, iar populația de peste 4.000 de locuitori. Odată cu deschiderea Tetarom III în localitate, este de așteptat o creștere rapidă a populației comunei și o eventuală avansare a ei la statutul de oraș în următorii ani.

Unitatea administrativă se învecinează la sud cu comuna Apahida, la nord cu Bonțida, la est cu comunele Apahida și Căianu, la vest cu comunele Borșa și Chinteni.

Istoric Edit

Domeniul Juc a aparținut familiei nobiliare Suki, odinioară una din cele mai bogate și mai influente familii din Transilvania.

Primele atestări documentare datează din secolul al XIV-lea. Jucu de Jos apare menționat în documente scrise din anul 1314, iar Jucu de Sus din 1325. În partea stângă a râului Someș se afla Jucu Nobil, domeniu reședință a familiei Suky. Aici a fost atestată în 1332 cea mai veche școală sătească din Transilvania. De cealaltă parte a râului (Jucu de Jos și Jucu de Sus, unificate în 1966 în Jucu de Sus) se întindea în continuare domeniul Suky.

Familia nobiliară Suky, de origine germană, a venit în Transilvania în perioada secolului XIII, iar ultimii urmași ai familiei au murit în secolul al XVIII-lea. În orașul Cluj familia a deținut o reședință, pe locul căreia s-a construit în secolul al XIX-lea Palatul Petricevich-Horvath (devenit ulterior Muzeul de Istorie a Transilvaniei). Cel mai cunoscut reprezentant al acestei familii a fost László Suki (1741-1791), binefăcător al Bisericii Unitariene.

În catedrala din Esztergom (Ungaria) se păstrează și astăzi un potir din aur [1], comandat de familia Suky, obiect considerat de istoricii de artă drept cel mai valoros din Transilvania.

Din registrul recensământului (conscripțiunii) realizat(e) în anul 1733, la cererea Episcopului unit (greco-catolic) Inocențiu Micu-Klein, aflăm că în localitatea Jucu, ortografiat Suk (Locus unitus purus valachicus) trăiau un număr de 67 de familii, cu alte cuvinte, circa 335 de locuitori. În localitate erau recenzați Popa Stephanus alias Glis Vicarius, Popa György Archidiaconus și Popa Gligor. Localitatea Jucu era sediu de Protopopiat și al Vicariatului general greco-catolic (Archidiaconatus Rmi Dni Vicarii generalis Sukiensis). Funcționa o biserică și exista o casă parohială. Pământul Bisericii (Terrae ad Ecclesiam) era destul de întins. Aflăm, de exemplu, că de pe fâneața aparținătoare Bisericii se puteau strânge 25 de care de fân (Foeneta currum: 25). Numele localității, ca și cel al unuia dintre preoți, sunt redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele recensământului erau destinate unei comisii formate din neromâni și în majoritate unguri. Din registrul aceleiași conscripțiuni mai aflăm și situația din alte localități ale actualei comune Jucu: Jucu de Sus (Felsö-Suk), Vișea (Visa),...[2]

Demografie Edit

Structura etnicăEdit

Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel:

Recensământul[3] [4] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Romi Alte etnii
1850 2529 2126 242 2 109 50
1880 2584 2029 437 6 112
1890 3055 2404 601 6 44
1900 3314 2608 648 29 29
1910 3799 3010 737 7 45
1920 3893 3266 575 52
1930 4382 3691 630 4 33 24
1930 4382 3649 635 4 68 26
1941 5238 4295 909 6 10 18
1956 5841 5027 773 2 33 6
1966 5452 4760 690 1 1
2002 4086 3524 516 1 43 2

Format:Demografie/Jucu

Structura confesionalăEdit

Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea:

Recensământul[3] [4] Structura confesională
Anul Populația Ortodocși Greco-catolici Romano-catolici Reformați Alte confesiuni
1850 2.529 0 2.223 13 234 59
1857 2.788 8 2.396 60 270 54
1869 2.869 30 2.332 71 329 107
1880 2.584 39 2.059 60 346 80
1890 3.055 3 2.445 54 481 72
1900 3.314 43 2.596 56 548 71
1910 3.799 25 3.047 41 604 82
1930 4.382 55 3.603 68 590 66
1941 5.238 49 4.211 157 719 102
1992 4.025 3.077 46 10 533 359
2002 4.086 3.206 35 11 460 374

Obiective turistice Edit

Date economice Edit

În localitățile comunei se practică cultura cerealelor și legumicultura, comuna fiind cunoscută și pentru creșterea cailor de rasă.

Administrația clujeană a inițiat aici construirea parcului industrial Tetarom III. Printre companiile care și-au anunțat participarea se află și compania finlandeză Nokia. Pe 26 martie 2007 în prezența premierului Călin Popescu-Tăriceanu a fost semnat un memorandum între Nokia și Consiliul Județean Cluj. [5] [6][7]. Compania americană Accenture și-a anunțat, de asemenea, intenția de a investi peste 500 mil. de euro, lângă viitorul complex Nokia Village. [8] Un alt efect al venirii Nokia la Jucu este orientarea unor dezvoltatori imobiliari pentru proiecte aici, precum și intenția altor companii de a își dezvolta investiții în zonă [9]. De asemenea, IKEA are o unitate de productie in comuna, in zona garii C.F.R.

Pe 29 septembrie 2011, Nokia a anunțat că până la sfârșitul anului 2011, producția va înceta iar peste 2000 de angajați vor intra în șomaj. Nokia precizeză că această decizie vine ca urmare a optimizării proceselor de producție la nivel mondial și reorientarea producției către fabricile din Asia.

Personalități Edit

În Jucu de Jos s-a născut istoricul și publicistul român transilvănean George Barițiu (1812-1893), conducător al Revoluției de la 1848. La fel, originari din Jucu sunt poetii clujeni Marta Petreu si Mircea Petean. In plan sportiv, Jucu este locul de bastina al fotbalistului roman Cristinel Pojar, actualmente antrenor secund la Kuban Krasnodar.

Legături externe Edit

Bibliografie Edit

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7 
  • Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 
  • Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1754), Blaj, 1900, pp. 303, 327.

Note Edit

Galerie de imagini Edit

da:Jucu

de:Jucu en:Jucu eo:Jucu es:Jucu fr:Jucu hu:Zsuk (település) id:Jucu it:Jucu nl:Jucu no:Jucu pt:Jucu sv:Jucu uk:Жуку (Румунія) vi:Jucu vo:Jucu

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Also on FANDOM

Random Wiki