Comuna Mărișel, Cluj

Format:Cutie așezare

Mărișel (în Format:Hu, în Format:De) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, situată in Munții Gilău, componenți ai Munților Apuseni, la circa 50 km de municipiul Cluj-Napoca. Zona centrală a comunei este Mărișel-Stănești, unde se găsesc Primăria, Biserica, Școala Pelaghia Roșu, Muzeul Satului, dispensarul uman, dispensarul veterinar, postul de poliție, magazine și alte unități de alimentație și turism.

Date geografice[]

Comuna este așezată pe un platou înalt la o altitudine de 1150-1250 m. Relieful are suprafețe ușor ondulate și culmi rotunjite, dar în partea de nord și de sud sunt și văi adânci, cu versanți abrupți, cu ape repezi și baraje în miniatură.

Mărișelul se învecinează la sud cu comuna Măguri-Răcătău (granița fiind Defileul Răcătăului cunoscut și sub numele de Împărăția lui Zamolxe), la nord cu comuna Râșca, la est cu comuna Gilău, iar la vest cu comuna Beliș. Este o așezare rurală unde gospodăriile sunt răsfirate în lungul văilor și drumurilor și pe culmile domoale, ca în zonele de deal. Formele cele mai înalte de relief sunt Dealul Fântânele (1.341 m), Dealul Copcei (1.289 m) și Dealul Arsuri (1.238 m).

Lacuri de acumulare[]

Lângă Grinduri, locul în care apele Someșului Cald au sculptat în trupul muntos o albie plină de ocolișuri și cascade, a fost construit Barajul Fântânele, la granița dintre Mărișel, Râșca și Beliș, în fața căruia s-a format Lacul Fântânele. Apa acumulată aici este dirijată spre Centrala Hidroelectrică Mărișel, iar de aici revine la suprafață în apropiere de vărsarea Văii Leșului. În aval, pe o distanță de 8 km se acumulează într-un nou lac - Lacul Tarnița, jumătate din acesta aflându-se de asemenea pe teritoriul comunei Mărișel.

La sud, pe Valea Răcătăului, la granița cu comuna Măguri-Răcătău, s-a amenajat lacul de acumulare Răcătău de unde apa este dirijată în lacul de la Fântânele. Astfel, așezarea montană Mărișel are părți de sat sub trei lacuri de acumulare, fapt care i-a schimbat geografia și clima, ocupațiile unor localnici, dar a apărut și interesul pentru turism al multora din afară.

Clima[]

Prima zăpadă se așază în a doua jumătate a lunii noiembrie și dăinuie de multe ori până în aprilie, acesta fiind un atu pentru practicarea jocurilor și sporturilor de iarnă.

Relieful înalt determină o climă specific montană, cu o temperatură medie anuală de +4 grade C. Luna ianuarie este cea mai friguroasă cu o medie de -5 grade C, iar luna iulie cea mai călduroasă cu media cuprinsă între 10-16 grade C.

Vegetația[]

Relieful și clima muntoase permit etajarea distinctă a vegetației în această parte de Apuseni. În etajele joase se întâlnesc păduri de foioase, cu predominanță făget (Fagus silvatica), gorun (Quercus sesilliflora) și stejar (Quercus robur), apoi amestec de făgete și rășinoase, iar peste 1.000 de metri altitudine domină molidul (Picea). Sus, pe platou, întâlnim jnepeni (Pinus mugo), ienuperi (Juniperus communis) și tufe de afini (Vaccinium myrtillus), merișori și întinse pajiști subalpine primare și secundare alcătuite din rogoz alpin (Carex), părușcă, toporișcă, rugină (Juncus effusus) și ienupăr pitic. Componenta floristică este caracterizată de gențiana-cupa, strugurii ursului, sângele voinicului, sânzienele, brândușa de toamnă, ghiocelul.

În zona Fântânele s-au dezvoltat crângurile, deși solurile sunt brun acide sărace și cu o fertilitate naturală scăzută. În zonele joase, pe văile Răcătăului și Someșului Cald, mai ales la Roșești se întâlnesc și plopul (Populus), arinul negru (Alunus glutinosa), murul (Rubus caesius), brusturul (Arctium lappa) și urzica (Urtica dioica).

Căi de acces[]

Accesul spre Mărișel este posibil atât dinspre comuna Gilău situată la 20 de km de Cluj-Napoca, pe drumul spre Oradea, cât și dinspre Huedin, prin Beliș (cca 38 km).

Zonele din Copcea, o componentă a localității Mărișel, situate de-a lungul drumului județean sunt propice dezvoltării unităților de turism, având acces direct la șosea, precum și utilități necesare confortului turiștilor și fiind situate în centrul comunei, aproape de centrele de interes turistic din vecinătatea satului: Cheile Someșului Cald și ale Răcătăului, lacul Beliș și Tarnița, viitoarea pârtie de schi dinspre Beliș.

Demografie[]

În Mărișel trăiesc 1.468 persoane în 630 gospodării risipite pe văi și culmi, cu o densitate de 20,8 locuitori pe km².

În zona Fântânele, în locuri izolate, se întâlnesc gospodării sezoniere, grupate în nămașe. La începutul lunii iunie, în fiecare an, țăranii urcă la aceste colibe, case foarte simple, de obicei cu pământ pe jos, cu ferestre minuscule și cu acoperiș de paie sau țigle de lemn.

Aici, în mijlocul pădurilor de molid, ei „muntăresc” până la începutul lui septembrie cu toate animalele, neavând în sat culturi agricole cu excepția unor mici parcele cu cartofi. Tradițional, locuitorii români ai Mărișelului până de curând se autodenumeau mocani, acest apelativ fiind din ce în ce mai puțin utilizat.

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul^[1] ^[2]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Rromi	Alte etnii
1850	813	811			2	0
1880	1.869	1.812				57
1890	2.156	2.123	32			1
1900	2.076	2.026	49			1
1910	2.202	2.195	7			0
1920	2.423	2.418				5
1930	2.430	2.430				0
1941	2.768	2.764				4
1956	2.458	2.456	1	1		0
1966	2.473	2.472	1			0
1977	2.820	2.758	62			0
1992	1.951	1.950	1			0
2002	1.670	1.668	2			0

Format:Demografie/Mărișel

Turism[]

Potențialul turistic al zonei a crescut în ultimii ani datorită faptului că Mărișelul a fost declarat localitate rurală ecologică (produse alimentare, pășuni și păduri ecologice) precum și datorită existenței unor arii protejate. De interes turistic deosebit sunt zonele:

Rezervația Măguri-Răcătău
Amenajările hidrografice de pe Someșul Cald și de pe Someșul Rece
Defileul Someșului Rece
Rezervația naturală Padiș
Rezervația Scărișoara

Împrejurimile Mărișelului alături de Munții Apuseni, prin diversitatea lor oferă diverse posibilități de drumeții și petrecere a timpului liber. De asemenea, oferă posibilitatea de a descoperi o lume perfect păstrată, care adăpostește culoarea portului popular, a meșteșugurilor tradiționale și a obiceiurilor românești.

Vezi și[]

Lacul Tarnița
Mocani
Munții Apuseni

Bibliografie[]

Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7
Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4

Galerie de imagini[]

Note[]

Legături externe[]

Reportaje

VIDEO Mărișel, minunea din sânul Apusenilor, 8 mai 2011, Radu Neag, Adevărul

Format:Comune-Cluj

es:Mărişel

[st-1] Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Mărișel

[e2002-2] Structura etno-demografică a României

[1]

[2]