Eroare în script: Nu există modulul „InfoboxSettlement”.
Mociu (în Format:Hu, în Format:De) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, alcătuită din nouă sate.
Toponimie[]
Există mai multe teorii legate de provenianța denumirii Mociu. Numele ar putea proveni de la faptul că în zonă există mai multe teritorii mlăștinoase. Denumirea ar putea proveni și de la moții, care de multe ori s-au stabilit aici în zonă, ipoteză întărită de asemănările dintre obiceiurile și îmbrăcămintea specific locale cu cele ale moților. O ultimă ipoteză, mai puțin plauzibilă, este ca denumirea să provină de la numele nobilului Ioan Mocsi, care a trăit aici în perioada anilor 1450. Această ultimă ipoteză pare improbabilă, deoarece în mod normal nobilii își luau numele după locul pe care îl stăpâneau, iar nu invers.
Istoric[]
Cele mai vechi urme de locuire din zonă au fost descoperite în partea estică a satului Mociu, fiind datate din neolitic. Tot în zonă, pe dealul Cionca au fost găsite un fragment de secure de aramă aparținând perioadei eneolitice. Din perioada dacică au fost găsite lângă satul Crișeni un tezaur de 82 de monezi de argint, monezi realizate foarte bine. Pe granița comunelor Mociu și Suatu au fost găsite două morminte de inhumație aparținând secolului IV e.n., unul dintre ele aparținând unui provincial daco-roman[1].
Prima atestare documentară datează din anul 1219, localitatea fiind menționată sub numele "villa Mochy" în Registrul de la Oradea drept sat arondat la cetatea Dăbâca. Această menționare a satului a dus la estimarea apariției sale undeva în secolul X[2].
Apare ulterior menționat în 1239 (terra Mochy), 1332 (sacerdos de Mooch), 1384 (Machy), 1414 (poss. Mooch), 1430-1498 (poss. Moch), 1430 (poss. Mocz), 1438 (Moacz), 1457 (Moch), 1467 (Mach), 1733 (Mots), 1750 (Mocs), 1805 (Mocs)[3].
În secolele XIV-XVI Mociu apare pe rând ca domeniu aparținând familiilor nobiliare Szentkiralyi, Forroi, Haller, Esterhazi, Booth și Mocsi[4].
Mociu mai este cunoscut și deoarece pe 3 februarie 1882, aici a căzut cel mai mare meteorit de pe teritoriul României. De pe o suprafață de 70 km2 s-au adunat peste 100.000 de bucăți de meteorit. Cel mai mare fragment a fost de 37,5 kg și este expus în prezent la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, alte fragmente sunt expuse la diverse alte muzee.
Primari[]
- 2004-2008: Giorgel Dumitru Achiș (PD)
- 2008-2012: Horvath Marton (U.D.M.R.)
Date geografice[]
Comuna Mociu se află în partea de sud-est a județului Cluj, la 40 kilometri de Cluj-Napoca. Comuna este dispusă într-o zonă depresionară, în mijlocul unor coline. Fertilitatea solurilor brune de pădure predominante și climatul temperat continental ferit în general de vânturi, au conferit zonei denumirea de câmpie, denumire care nu este legată de formele de relief existente, ci de faptul că pentru mult timp zona a fost considerată "Grânarul Transilvaniei".
Altitudinea zonei se situează între 294 m la Valea Roșieni și 490 m în Tigă, vestul satului Boteni. Între 400 și 490 de metri altitudine există platourile Turmaș, Botăș, Haler, Șușpătac, Hagău, Fânațe, Poderei, ș.a. Aici sunt întâlnite numeroase păduri - pădurea Biteni, Ocoliș, Crișeni, Spini, Dumbrava-Ghiriș, Toag și cea mai mare dintre ele, Pădurea Lată.
Rețeaua hidrografică este slab reprezentată, prin mici cursuri de apă ca Valea Crișeniului, Valea Zorenilor, Botănaș, Heler, Valea Morii, Valea Roșieni, Valea Chesăului, Valea Ghirișului. În văi mai există încă mici ochiuri de apă, rămășițe ale fosturilor lacuri existente odată.
Clima[]
"Locul Popii" iarna
Clima este una boreală, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Temperatura maximă, măsurată în luna iulie, este de obicei app. 28 °C, temperatura minimă se înregistrează de obicei la Recea, Fântânița și Șușpătac.
Vânturile sunt reduse ca și intensitate, vara vântul de vest aduce ploile, iar iarna bat vânturile de est și nord, aducând cu ele scăderi de temperatură. Precipitațiile sunt temperat-continentale, cu o medie de 500 mm. Primele ninsori apar în prima parte a lunii decembrie, ținând până în luna martie. Umiditatea medie e aerului este de 6,5 la sută.
Flora și fauna[]
Flora este una caracteristică silvostepei, cu specii de stejar, arțar, carpen, frasin, salcâm și vegetație ierboasă formată din pirul gros, păiuș, coada șoricelului, colilia, rogoz, coada vulpii, trestie. La granița dintre satul Boteni și comuna Suatu se află o rezervație botanică de 4 hectare, unde se găsesc specii pontico-mediteraneene, xerofilo-pontice, ș.a. În rezervație crește și Cocoșul lui Peterfi (Astragalus peterfi), plantă pe cale de dispariție la noi în țară.
Fauna este de asemenea una tipică silvostepei cu animale ca iepurele, vulpea, mistrețul, căprioara, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, ș.a. Printre păsările întâlnite în zonă se află fazanul, potârnichea cenușie, coțofana, stăncuța, graurul, pupăza, codobatura, rândunica, barza, lăstunul ș.a.
La marginea Legii se află rezervația ornitologică Lacul și Valea Legii, declarată rezervație naturală în 1967. Pe cele 300 de hectare ale rezervației se întâlnesc numeroase specii de păsări migratoare. Aici se găsește și o specie de caracudă în 3 culori (albastru, galben și verde), specie aflată pe cale de dispariție.
Alcătuire și dispunere[]
Comuna este alcătuită din 9 localități: Boteni, Chesău, Crișeni, Falca, Ghirișu Român, Roșieni, Turmași, Zorenii de Vale și centrul de comună Mociu. Se învecinează la nord-est cu comuna Pălatca, la nord-vest cu comuna Geaca, la est cu comuna Cămărașu, la sud-est cu orașul Sărmașu, la sud cu comuna Frata, la vest cu comuna Suatu, iar la nord-vest cu comuna Căianu. Comuna este traversată de DN 16 Cluj-Napoca - Apahida - Tg Mureș.
Date economice[]
Economia comunei este preponderent agrară, comuna având un potențialul ridicat în acest sens. Resursele naturale (mai ales gazul metan), rețeaua de drumuri ce străbate teritoriul comunei, târgurile de țară ce se organizează periodic aici oferind localității o poziție cheie în Câmpia Transilvaniei.
Demografie[]
Numărul de locuitori ai comunei este de 3.494, dintre care 74,09% români, 17,02% maghiari, 8,84 romi și 0,02 germani [5]. Din punct de vedere confesional 78,59% sunt ortodocși, 13,48% reformați, 4,12% greco-catolici, restul locuitorilor fiind penticostali, romano-catolici, baptiști, adventiști de ziua șaptea sau de alte religii.
Structura etnică a comunei[]
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
| Recensământul[6] [7] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii | ||
| 1743[8] | 555 | ? | ? | ? | ? | ? | ||
| 1784[9] | 1.120 | ? | ? | ? | ? | ? | ||
| 1850 | 2.796 | 2.030 | 642 | 1 | 108 | 15 | ||
| 1880 | 2.974 | 1.856 | 903 | 8 | 207 | |||
| 1890 | 3.503 | 2.196 | 1.167 | 10 | 130 | |||
| 1900 | 3.902 | 2.369 | 1.394 | 61 | 78 | |||
| 1910 | 4.304 | 2.595 | 1.489 | 90 | 130 | |||
| 1920 | 4.527 | 2.977 | 1.334 | 5 | 211 | |||
| 1930 | 4.829 | 3.196 | 1.350 | 12 | 113 | 158 | ||
| 1941 | 5.382 | 3.808 | 1.235 | 5 | 334 | |||
| 1956 | 5.758 | 4.122 | 1.368 | 244 | 24 | |||
| 1966 | 5.346 | 4.140 | 1.188 | 1 | 17 | |||
| 1977 | 4.914 | 3.892 | 984 | 1 | 37 | |||
| 1992 | 3.728 | 2.896 | 701 | 2 | 129 | |||
| 2002 | 3.494 | 2.589 | 595 | 1 | 309 | |||
Format:Demografie/Mociu La nivelul comunei există un grad ridicat al toleranței etnice și religioase, concretizat prin multiple acțiuni social-culturale care se desfășoară în comun (ansambluri de dansuri populare multietnice, recunoscute în întreaga regiune).
Structura confesională a comunei[]
Din punct de vedere confesional evoluția demografică a comunei Mociu fost următoarea:
| Recensământul[6] [7] | Structura confesională | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Ortodocși | Greco-catolici | Romano-catolici | Reformați | Alte confesiuni | ||
| 1850 | 2.796 | 991 | 1.133 | 58 | 610 | 4 | ||
| 1857 | 3.061 | 1.082 | 1.189 | 114 | 655 | 21 | ||
| 1869 | 3.135 | 1.022 | 1.194 | 149 | 685 | 85 | ||
| 1880 | 2.974 | 1.018 | 990 | 124 | 731 | 111 | ||
| 1890 | 3.503 | 1.083 | 1.203 | 180 | 871 | 166 | ||
| 1900 | 3.902 | 1.207 | 1.276 | 264 | 928 | 227 | ||
| 1910 | 4.304 | 1.233 | 1.517 | 276 | 1.042 | 236 | ||
| 1930 | 4.829 | 1.343 | 1.896 | 201 | 1.200 | 189 | ||
| 1992 | 3.728 | 2.673 | 295 | 37 | 569 | 154 | ||
| 2002 | 3.494 | 2.674 | 144 | 30 | 471 | 175 | ||
Structura etnică a satului[]
De-a lungul timpului populația satului Mociu a evoluat astfel:
| Recensământul[6] [7] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Evrei | Rromi | Alte etnii | |
| 1850 | 1274 | 923 | 260 | 1 | - | 76 | 90 | |
| 1880 | 1542 | 950 | 438 | 8 | - | - | 99+47 | |
| 1890 | 1737 | 1109 | 536 | 10 | - | - | 82 | |
| 1900 | 2111 | 1241 | 742 | 51 | - | - | 78 | |
| 1910 | 2229 | 1319 | 756 | 84 | - | - | - | |
| 1920 | 2482 | 1663 | 622 | 5 | 153 | - | 192 | |
| 1930 | 2660 | 1834 | 574 | 7 | 154 | 87 | 245 | |
| 1941 | 3017 | 2275 | 464 | 5 | - | - | 273 | |
| 1956 | 2234 | - | - | - | - | - | - | |
| 1966 | 1922 | 1627 | 277 | 1 | - | 17 | 17 | |
| 1977 | 1909 | 1653 | 219 | 1 | - | 36 | 36 | |
| 1992 | 1649 | 1336 | 170 | 1 | - | 142 | 142 | |
Structura confesionalǎ a satului[]
La nivelul satului Mociu structura religioasǎ se prezintǎ astfel:
| Recensământul[6] [7] | Structura religioasă | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Ortodocși | Greco-catolici | Romano-catolici | Reformați-Calvini | Evanghelici-Luterani | Unitarieni | Mozaici | Alte confesiuni | Baptiști | Penticostali | Adventiști |
| 1850 | 1274 | 991 | 4 | 55 | 223 | 1 | - | - | - | - | - | - |
| 1857 | 1441 | 1082 | 11 | 106 | 225 | 1 | 3 | 13 | - | - | - | - |
| 1869 | 1507 | 1022 | 52 | 120 | 267 | 4 | - | 21 | 21 | - | - | - |
| 1880 | 1542 | 1014 | 51 | 114 | 293 | 2 | 3 | 64 | 1 | - | - | - |
| 1890 | 1737 | 1032 | 139 | 164 | 288 | 8 | 8 | 88 | 10 | - | - | - |
| 1900 | 2111 | 1163 | 152 | 243 | 356 | 9 | 8 | 180 | - | - | - | - |
| 1910 | 2229 | 1147 | 247 | 243 | 380 | 7 | 15 | 192 | - | - | - | - |
| 1930 | 2660 | 1284 | 600 | 174 | 433 | 3 | 4 | 160 | 2 | - | - | 2 |
| 1992 | 1649 | 1349 | 127 | 20 | 145 | - | - | - | 8 | 1 | - | 7 |
Obiective turistice[]
- În zona satului Boteni se află Rezervația Botanică Suatu, cu o suprafață de 4 ha.
- Rezervația ornitologică Lacul și Valea Legii, cu o suprafață de 300 ha.
- Biserica reformată din Chesău, satul Chesău, (sec XIV)
- Biserica reformată din Boteni, satul Boteni, (sec XIV)
- Biserica Ortodoxă "Sf. Arhangheli", satul Chesău, (construită integral din lemn)
- Biserica Ortodoxă "Sf. Arhangheli", satul Crișeni, (construită integral din lemn)
- Cabana turistică de la Zoreni
- Lacul din Zorenii de Vale, un lac frecventat de împătimiții pescuitului
Etnografie[]
Bogăția și varietatea folclorului local sunt cel mai bine surprinse în cadrul festivalurilor ce se organizează în comună, Târgul Secerii (16 august) și Jocul de pe Câmpie (în prima duminică a lunii septembrie) ce atrag numeroși vizitatori. De remarcatlacul din ZORENII DE VALE, un lac foarte vechi si in acelasi timp foarte frumos . Este asezat la poalele dealului Cionca si Valea Rosieni.
Personalități[]
Ion Moina in 1946
- Ion Moina, atlet, profesor, campion balcanic la 100 m [10]
Părinții celebrului atlet sunt din Aruncuta {mama acestuia s-a născut în Aruncuta, numele de fată fiind Sărmășan Susana și a locuit pe actualul amplasament al casei de la nr. 312, fam.Tușa Ilie}, iar tatăl acestuia s-a născut în Soporu de Câmpie și a lucrat o perioadă la spitalul din Mociu, unde de altfel s-a născut și celebrul sportiv {informație furnizată de D-na Corpodean Ana din Aruncuta azi 1 dec.2009, verișoara - din partea mamei, cu celebrul sportiv}.
Galerie de imagini[]
Bibliografie[]
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7
- Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4
- Vladimir Cinezan, Comuna Mociu: studiu monografic, Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1995
- Dănilă Aurelia, Monografia comunei Mociu (lucrare de diplomă), Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, Facultatea de istorie-filozofie, 1970
- Macrea M., Săpăturile arheologice de la Pălatca, plasa Mociu, jud. Cluj, în Studii, vol. II, 1949
Legături externe[]
Note[]
- ↑ Cinezan, p. 13
- ↑ Cinezan, p. 13
- ↑ Cinzeran, p. 29
- ↑ Cinezan, p. 16
- ↑ Datele recensământului din 2002 la Mociu
- ↑ 6,0 6,1 6,2 6,3 Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; numele "st" este definit de mai multe ori cu conținut diferit Eroare la citare: Etichetă<ref>invalidă; numele "st" este definit de mai multe ori cu conținut diferit Eroare la citare: Etichetă<ref>invalidă; numele "st" este definit de mai multe ori cu conținut diferit - ↑ 7,0 7,1 7,2 7,3 Structura etno-demografică a României la recensământul din 2002 Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; numele "e2002" este definit de mai multe ori cu conținut diferit Eroare la citare: Etichetă<ref>invalidă; numele "e2002" este definit de mai multe ori cu conținut diferit Eroare la citare: Etichetă<ref>invalidă; numele "e2002" este definit de mai multe ori cu conținut diferit - ↑ Conscripția făcută de vicarul Petru Aron, în baza decretul împărătesei Maria Tereza din 1 septembrie 1743. Cinzeran p. 29
- ↑ Conscripția iozefină din 1784-1787, sub îndrumarea împăratului Iosif al II-lea. Cinzeran p. 29
- ↑ Cinezan, p. 58
Format:Comune-Cluj