Format:Cutie așezare
Petreștii de Jos (în Format:Hu; denumirea veche rom. Petridul de Jos) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, alcătuită din șapte sate.
Date geografice[]
Este situată în Depresiunea Petrești, la poalele Culmii Hășdate a munților Petridului din cadrul munților Trascăului, pe râul Hășdate. Se află la 40 km de Cluj-Napoca și 14 km de Turda. Comuna se compune din satele Petreștii de Jos, Crăești, Deleni, Livada, Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus și Plaiuri.
Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate.
Istoric[]
Satul Petreștii de Jos a fost locuit din cele mai vechi timpuri, dovezi fiind fragmentele ceramice preistorice descoperite lângă "Izvorul lui Alexandru Macedon". De asemenea, o așezare din epoca bronzului a fost identificată la "Crucea Cheii", pe malul drept al văii Hășdate. Zona Petrești avea o însemnătate pentru romani, pentru că din preajma Cheilor Turzii se extrăgea piatra de calcar pentru drumuri și construcții. Una din cele mai interesante piese arheologice ce s-a păstrat în Muzeul de Istorie din Turda este lespedea funerară ornamentală a sclavului roman Scaunarius[1].
Prima atestare a Petreștiului de Jos apare la 6 octombrie 1278 în documentele capitului[2] din Oradea, sub denumirea de terra Hasadat (în română, Pământul crăpăturii, cu referire la Cheile Turzii)[3]. Ulterior localitatea apare menționată ca Terra Petrud Hassdata (1294), Peterdy (1310), Sacerdos de Peturd (1332), Pethard (1366), Poss. Peterd hungaricalis (1407), Magyar Petherd (1480).
Localitate depopulată în jurul anului 1600 (în urma unei invazii militare străine). Repopulată cu locuitori de etnie românească.
O însemnată colecție de obiecte romane aduse din castrul Potaissa (Turda) s-a aflat în fostul conac al familiei Ferenc și Anna Lugossy (sec. XVIII) din Petreștii de Jos.
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) satul Petreștii de Jos apare sub numele de M.Peterd ("Magyar Peterd").
Situri arheologice (monumente istorice)[]
Următoarele situri arheologice din Petreștii de Jos au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010:
- Tumulii[4] preistorici din jurul satului (Format:CodLMI).
- Tumulii preistorici din punctul "Dealul Bisericii" (Format:CodLMI).
- Situl arheologic din punctul “Crucea Cheii” (Format:CodLMI).
- Situl arheologic din punctul “Valea Sărăcăzii” (Format:CodLMI).
- Situl arheologic din punctul "Terasa de lângă școală și casa parohială" (Format:CodLMI).
- Așezarea din epoca bronzului din punctul "La pădure" (Format:CodLMI).
- Așezarea romană din punctul “Fântâna Sf. Vladislav” (secolele II-III) (Format:CodLMI).
- Așezarea din sec. II-III în punctele "Cernei", "Cărămida" și "Pietrosul" (Format:CodLMI).
- Așezarea fortificată din punctul "La biserică" (Format:CodLMI).
Demografie[]
La 1 iulie 1998 avea 2.043 locuitori dintre care 1.036 de sex masculin și 1.007 de sex femeiesc.
Structura etnică[]
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
| Recensământul[5] [6] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii | ||
| 1850 | 2.647 | 2.582 | 14 | 37 | 14 | |||
| 1880 | 3.112 | 3.009 | 64 | 9 | 30 | |||
| 1890 | 3.558 | 3.428 | 32 | 41 | 57 | |||
| 1900 | 3.678 | 3.605 | 72 | 1 | 0 | |||
| 1910 | 4.086 | 3.994 | 52 | 7 | 33 | |||
| 1920 | 4.052 | 4.018 | 9 | 25 | ||||
| 1930 | 4.491 | 4.438 | 37 | 2 | 13 | 1 | ||
| 1941 | 4.752 | 4.694 | 18 | 40 | ||||
| 1956 | 4.560 | 4.533 | 12 | 15 | 0 | |||
| 1966 | 4.036 | 3.954 | 12 | 69 | 1 | |||
| 1977 | 3.129 | 3.058 | 2 | 69 | 0 | |||
| 1992 | 2.166 | 2.094 | 5 | 67 | 0 | |||
| 2002 | 1.891 | 1.850 | 5 | 36 | 0 | |||
Format:Demografie/Petreștii de Jos
Structura confesională[]
Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea:
| Recensământul[5] [6] | Structura confesională | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Ortodocși | Greco-catolici | Romano-catolici | Reformați | Unitarieni | Alte confesiuni | |
| 1850 | 2.647 | 52 | 2.567 | 9 | 0 | 5 | 14 | |
| 1857 | 2.784 | 26 | 2.705 | 15 | 7 | 4 | 27 | |
| 1869 | 3.184 | 56 | 3.074 | 12 | 3 | 4 | 35 | |
| 1880 | 3.112 | 78 | 2.955 | 4 | 10 | 17 | 48 | |
| 1890 | 3.558 | 77 | 3.410 | 4 | 2 | 21 | 44 | |
| 1900 | 3.678 | 118 | 3.496 | 6 | 13 | 12 | 33 | |
| 1910 | 4.086 | 151 | 3.870 | 25 | 15 | 13 | 12 | |
| 1930 | 4.491 | 233 | 4.205 | 13 | 15 | 9 | 16 | |
| 1992 | 2.166 | 1.987 | 38 | 19 | 3 | 0 | 119 | |
| 2002 | 1.891 | 1.592 | 199 | 4 | 1 | 0 | 95 | |
Lăcașuri de cult[]
- Vechea Mănăstire a Petridului.
- Noua Mănăstire a Petridului, cu hramul „Schimbarea la Față” (înființată în 1998-2000). Mănăstire de călugări ortodocși.
- Biserica Unitariană, din 1570.
- Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (1842-1846) din satul Livada.
Obiective turistice[]
- Cheile Turzii
- "Izvorul lui Alexandru Macedon", situat între satele Petreștii de Jos, Tureni, Săndulești și Copăceni, la cca 500 m nord-vest de carierele de calcar Săndulești, lângă drumul județean DJ107L (coordonate: 46°36'03"N 23°41'19"E).
Personalități[]
- Gheorghe Barițiu și-a petrecut copilăria în Petreștii de Mijloc
- Iosif Balint (1836 - ?), preot greco-catolic, conducător al mișcării memorandiste în zonă
- Vasile Belu (1852-1943), dascăl, inspector școlar
Bibliografie[]
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7
- Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4
- Valentin Vișinescu, Vasile Lechințan, Petreștii de Jos - Studiu monografic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002, ISBN 973-686-324-7
- Valentin Vișinescu, Mănăstirea Schimbarea la Față - Petreștii de Sus, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007, ISBN 978-973-133-070-9
Vezi și[]
- Vechea Mănăstire a Petridului
- Mănăstirea Cheile Turzii (noua Mănăstire a Petridului, situată la 4 km de vechea Mănăstire a Petridului)
- Biserica de lemn din Petreștii de Jos
- Cheile Turzii
- Râul Hășdate
- Lista monumentelor istorice din județul Cluj
Legături externe[]
Galerie de imagini[]
Note[]
- ↑ http://www.primaria-petrestiidejos.ro/ro/pages/prezentare-locala/atestarea-documentar-.html
- ↑ capitul: institutie care conducea activitatea unei biserici sau mănăstiri catolice. A fost organizată în secolul al VIII-lea, iar în secolele XII-XIII s-a generalizat în toată Europa catolică.
- ↑ Vișinescu, p. 54
- ↑ Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.
- ↑ 5,0 5,1 Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; numele "st" este definit de mai multe ori cu conținut diferit - ↑ 6,0 6,1 Structura etno-demografică a României la recensământul din 2002 Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; numele "e2002" este definit de mai multe ori cu conținut diferit
Format:Comune-Cluj Format:Petrestiidejoscj Format:Cluj metropolitan