Format:Cutie Comune România Tansa este o localitate în județul Iași, Moldova, România.
Ca întindere, comuna Tansa cuprinde o suprafață de 35,6 km pătrați și se află în extremitatea S-V a actualului județ Iași. Centrul de comună Tansa este traversat de la Nord la Sud de pârâul Tansa, iar pe locul numit Pleșa, paralela 46 grade 55 minute latitudine nordică, se intersectează cu meridianul 27 grade 15 minute longitudine estică. Dealul Pleșa are 449 m. Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul comunei Tansa face parte din sectorul vestic al Podișului Central Moldovenesc.
Ocupații de bază ale populației: agricultura (cultura plantelor, creșterea animalelor, cultura viței de vie etc.), olăritul, butnăritul, cojocăritul etc.
Scurt Istoric[]
Actualul sat Tansa, ce formează comuna Tansa împreună cu satul Suhuleț, este situat la 2 km est de stația CFR Dagâța, județul Iași, la circa 60 km N-V de orașul Vaslui, la aproximativ 80 km S-V de orașul Iași, la 30 km Est de orașul Roman. Este unul dintre cele mai vechi sate răzășești de prin părțile acestea. Vechimea satului este foarte mare.
Din hrisoavele existente, cercetate (și mai ales din unele de pe vremea lui (Ștefan cel Mare) aflăm că între anii 1400-1469 așezarea exista cu numele de Brudurești, care în limba slavonă ar putea să însemne vad, iar vechii români locuitori ai Moldovei veacului XII-XIII se numeau brodnici, adică locuitori ai vadurilor; (brudina = taxa de trecere prin vaduri). Despre existența satului Brudurești se spune într-un uric din 1436 din vremea celor doi domni ai Moldovei Iliaș și Ștefan, fiii lui Alexandru cel Bun (cel care a domnit 32 de ani și 8 luni, 1399-1431). Dar o frumoasă descriere a toponimiei locurilor ocupate astăzi de satele Tansa și Suhuleț ne vine de departe, din neam, din vremea domniei lui Iuga Voievod (1399— 1400), când dă uric de întărire a dreptului de proprietatea asupra satului de pe apa Gârbovățului. Satul și-a păstrat numele de Brudurești până prin veacul al XV-lea sau al XVI-lea, dezvoltându-se destul de repede.
Casele erau mici, făcute din chirpici, din lemn, nuiele, și pământ, fără cuie de fier, acoperite cu stuful ce se găsea din abundență pe apa râului Gârbovăț, cu paie de grâu sau cu ierburi uscate. Erau mici, cu o singură încăpere, cu ferestre mici. Focul se făcea pe vatra cu cuptor și horn, sobele apărând abia în secolul nostru.
Din hrisoavele de pe vremea lui Ștefan cel Mare se vorbește de un boier (sau poate mare răzeș) cu numele de Simion Tansea, care a stăpânit întreaga vatră a vechiului sat Brudurești, de la care apoi și-a luat și numele, de Tansa. Dreptul de stăpânire asupra satului Brudurești este întărit de Ștefan cel Mare feciorilor lui Simion Tansea, frații Petrea, Oana și Duma Brudur. Ferindu-se din calea năvălitorilor, satul Brudurești și-a schimbat vatra inițială, mutându-se către N-E, către originea pârâului Tansa, unde pădurea existentă forma o adevărată perdea de protecție. Pe locurile bisericii vechi încă se pot vedea stejarii din vechiul codru.
În decursul timpului actualei configurații a locurilor cu o diversitate mare de formă de relief, nu i s-au alipit sau rupt alte teritorii. În perioada marilor proprietari de pământuri, satele Tansa și Suhuleț n-au făcut parte din nici una din moșiile ce le-au înconjurat: ale lui C. Cantacuzino, Petre P. Carp, Iliescu și Spiridonia, la Est de satul Suhuleț, Prezan la Sud (Schinetea) și Savu Manea la Vovrești.
Personalități[]
- Gheorghe Macovei (1880 - 1969), geolog, academician.
