Format:Cutie Comune România Topraisar este o comună situată în partea de sud-est a județul Constanța, în Podișul Cobadin. Are în componență 4 localități - Biruința, Movilița, Potârnichea, Topraisar (reședință).
Toponimie[]
Numele comunei este dat de numele celui mai mare dintre satele componente, denumire care provine din limba tătară - cuvântul TOPRACISARI, care se traduce în limba română ca și "pământ galben" sau "cetate de pământ".
Unități administrativ-teritoriale vecine[]
- Nord: Comuna Cumpăna
- Vest: Comuna Mereni
- Est: Comuna Agigea, Comuna Tuzla, Orașul Techirghiol
Geografia fizică a zonei[]
Teritoriul comunei este situat în partea de nord – est a Podișului Cobadin – Negru - Vodă. Sub raport geomorfologic, relieful comunei Topraisar apare ca o zonă mai înaltă față de regiunile înconjurătoare din vest, nord și est. Solurile ce se regăsesc pe teritoriul comunei Topraisar fac parte din categoria cernoziomurilor (cernoziomuri ciocolatii, cernoziomuri slab levigate, cernoziomuri carbonatice) și a rendzinele, categorie de soluri dezvoltate pe calcare, roca predominantă ce intră în alcătuirea unității colinare pe care este amplasat teritoriul comunei.
Situarea comunei în interiorul podișului face ca influențele de tip pontic să nu fie resimțite. Temperaturile medii anuale se situează în jurul valorii de 11 grade. Rețeaua hidrografică a comunei Topraisar este reprezentată de:
- Canalul Dunăre – Marea Neagră, situat în partea de nord a comunei;
- Canalul de irigații Negru Vodă, ce străbate comuna de la nord spre est (având un canal principal și altele secundare, cu adâncimi variabile între 1 -3m și 8 m) și
- Firele de apă ce străbat localitățile Biruința, Movilița, Potârnichea.
- Pe teritoriul comunei, apele curgătoare sunt reprezentate de trei pâraie cu debite reduse, fără însemnătate economică, precum și numeroase văi seci pe unde se scurge apa ploilor sau cea provenită din topirea zăpezilor.
- Cele trei pâraie sunt Valea Dereaua, Carlichioi și Valea Potârnichea. Primele două sunt tributare Lacului Techirghiol, ulti:mul își îndreaptă apele spre Canalul Dunăre – Marea Neagră.
- Valea Dereaua și are izvorul în extremitatea sudică a satului Movilița, aproape de șoseaua națională. Acest pârâu are o lungime de 7 km, o suprafață de 25 km2 și se varsă în Lacul Techirghiol. Traseul este aproape drept și are un debit redus, uneori secând în verile secetoase. Înainte de 1989, când irigațiile erau intense în această zonă, infiltrațiile de la canalele de irigații asigurau un debit aproape constant și în perioada verii, acum însă, lipsa irigațiilor determină apariția perioadelor cu debite foarte reduse în perioadele din an când cad cele mai puține precipitații. Legătura dintre debit și precipitații se observă și în ceea ce privește debitul maxim și cel minim. Deși debitul este neînsemnat, oamenii au făcut în lungul pârâului unele amenajări pentru reținerea apei, fie pentru udatul grădinilor sau iaz pentru pești.
- Pârâul Carlichioi se formează prin unirea, în satul Biruința, a Văii Topraisar cu Valea Muratanului. Pârâul are o lungime de 7 km, cu traseu fără sinuozități și o suprafață de 90 km2. Debitul este redus, deoarece apa provenea de la infiltrațiile canalului de irigații. În sezonul cald, acest pârâu este lipsit de apă.
- Valea Potârnichea își are izvoarele în vestul localității Potârnichea și curge prin vestul satului, având un debit foarte mic. Localnicii i-au blocat traseul în dreptul satului utilizând apa pentru irigatul grădinilor, motiv pentru care restul văii este lipsit de apă.
Demografie[]
La recensământul din 2002, comuna avea 5.457 de locuitori; numărul mediu de persoane în gospodărie și numărul mediu de persoane active în gospodărie fiind mai mare decât media rurală din județ. Se constată o descreștere demografică (cu un ritm anual de 2,7%) în perioada 1966 – 1992 ca rezultat al scăderii potențialului economic al zonei, apoi o creștere, datorită migrației populației de la oraș spre sat și a dezvoltării turismului pe litoral. Din punct de vedere al grupelor de vârstă, rezultă o pondere mai mare a grupelor cuprinse între 0 – 9 ani și mai redusă la grupele persoanelor active și a celor peste 65 ani. Conform datelor furnizate de recensământul din 2002, din punct de vedere etnic, populația este alcătuită din români(4988 persoane) și tătari (440 persoane).
Căi rutiere[]
Lungimea totală a rețelei de drumuri comunale este de 62,2 km; teritoriul comunei este traversat de traseul DN 38, care face legătura între Constanța și punctul de trecere al frontierei de la Negru Vodă.
Istoric[]
Istoria veche și medievală[]
Materialele arheologice de la Topraisar au fost descoperite în anul 1963 într-un șanț de canalizare, la adâncimea de circa 1 – 1,5 m de la suprafața terenului. La momentul respectiv, cercetătorii nu s-au pronunțat dacă e vorba de o necropolă sau de o așezare de sine stătătoare. Cercetările arheologice au scos la iveală faptul că localitatea Topraisar, așezată în zona centrală a județului Constanța, aproape de mare, o zonă de influență și de interes pentru cetătile grecești dar și pentru romani, a fost locuită din cele mai vechi timpuri.
Comuna în timpul primului război mondial[]
Conform înțelegerii cu puterile Antantei, România a decretat mobilizarea la 14/27 august 1916, prima zi de mobilizare fiind considerată, ca începând din noaptea de 15/16 august. În lunile septembrie și octombrie armatele române au desfășurat acțiuni de apărare pe teritoriul dobrogean. Când au sunat mobilizarea, toți cetățenii comunei, bărbați între 18 și 50 de ani, au plecat în război. N-au mai rămas în comună decât femei, copii și bătrâni. Apropiindu-se frontul, cei rămași acasă au fost înspăimântați de veștile rele ce le aduceau ostașii și, presimțind ce înseamnă ocupația dușmanului, au părăsit satul.
Administratia locală si viața politică[]
Revenirea Dobrogei la România, a necesitat realizarea unei noi împărțiri administrative a provinciei, care să concorde cu legile românești adoptate special după 1880. Astfel, Dobrogea este împărțită în 8 plăși, 6 comune urbane și 94 de comune rurale. Topraisar aparținea de Plasa Mangalia, cu reședința la Mangalia. După alegerile din anul 1880 s-a format primul consiliu local al comunei care avea în componență pe: Gecai Curt Agi, Beghe Osman, Hagi Mola Omer, Gelil Zidula, Ismail Muedin - aleși, Bari Abduraman, Nicolae Sufianu – numiți. Primul primar ales al comunei a fost: Hagi Mola Omer.
Administrația localității Topraisar a făcut întotdeauna eforturi considerabile pentru a se înscrie pe linia dezvoltării economico-sociale și politice impusă de noile condiții geopolitice de după Conferința de pace de la Paris (1919-1920). În prezentarea sa asupra situației județului Constanța în anii 1916 și 1922, N.T.Negulescu, prefectul județului, arată pentru comuna Topraisar, că Primăria este instalată în local propriu, construit în 1908 prin cotizațiile locuitorilor.
Administrația locală[]
În zilele noastre, primarul comunei Topraisar este Gheorghe Stelian (din anul 2000, reales în 2004, 2008și 2012). Consiliul local cuprinde un număr de 15 persoane. ar:توبرايسار en:Topraisar eo:Topraisar hu:Topraisar it:Topraisar pt:Topraisar uk:Топрайсар vi:Topraisar vo:Topraisar
Format:Ciot-ro-ct Format:Comune-Constanța