Localități Wiki
Register
Advertisement
Fișier:Escuela Sofroceşti.jpg

Şcoala din cartierul Sofroceşti

Format:Cutie Comune România

Trifești este o localitate în județul Neamț, Moldova, România.

Arealul comunei Trifești este instalat pe a doua terasă a râului Moldova, de o parte și de alta a pârâului Valea Neagră,care se varsă în Siret în aval de confluența acestuia cu Moldova. Comuna Trifești are o formă alungită de-a lungul văii acestui pârâu, pe o distanță de aproximativ 10 km.

Forma de relief este specifică zonei de câmpie, întâlnindu-se între cotele 190 m și 210 m.

Din punct de vedere istoric precizăm că pe teritoriul comunei s-au găsit dovezi , care atestă locuirea din cele mai vechi timpuri, respectiv din paleoliticul superior, dar cu anumite discontinuități.

Satul Trifești exista încă din vremea domnitorului Alexandru cel Bun, care “îl miluiește pe boierul său Nicula la 4 august 140 cu un sat al lui Berea uric cu tot venitul”. După moartea boierului Nicula, satul rămâne fiicei sale Grada, care îl cedează surorii sale Cerna la data de 8 august 14612: a dat Grada și nepoții eisurorii Cerna, din vislujenia tatălui lor, un sat pe Pârâul Negru, anume Miculești, unde casa tatălui lor, Nicola, și a treia parte din de pe Moldova. Istoricii s-au întrebat cum s-a ajuns de la Nicula la satul cu numele Miculești. M. Costăchescu dă următoarea explicație: ”cancelaria vremii maghiariza numele Romănești. Nicola se numea și Micul după moda ungurească, de unde satul Miculești. Alături era și forma Niculești.”

În această perioadă satul era situat pe valea Moldovei, dar din mai multe motive, locuitorii au fost nevoiți să se mute pe terasa din dreapta râului Moldova. Astăzi locul unde a fost prima dată satul se numește “ În Siliște”, aici descoperindu-se ceramică, ce aparține epocii medievale. Nu se știe în ce împrejurări satul și-a schimbat denumirea în Trifești. Probabil a devenit moșia unui boier Trifescu. Este sigur că satul Niculești sau Miculești este același cu satul Trifești. Pe spatele documentului din 8 august 1461 este o însemnare: “Miculești pe Pârâul Negru și a treia parte la vadul de la Moldova care se numește acum Trifeștii”.4

Prima apariție a numelui “Trifești” este consemnată la 21 ianuarie 1588, într-un zapis de vânzare, când Grigore cumpără cu 75 de zloți părțile de sat ale feciorului Stancăi din Roșiori. Apar ca martori Crimățui și Tolea din Trifești.5

Un document care vine în sprijinul acestei afirmații este cel prin care Alexandru Iliaș voievod întărește la 2 noiembrie 1632 boierului său Dumitru Buhuș logofăt al treilea „satul Niculești, ce se numește Trifeștii cu iaz și cu mori la Pârâul Negru”.6 Dumitru Buhuș a murit la 1648, el fiind mare vistier în vremea lui Vasile Lupu.

Conform istoricului D. Ciurea, la 1675 satul Trifești făcea parte din ocolul cetății Târgu Neamț.7 Este posibil, dacă avem în vedere că în ianuarie 1675 Dumitrașco Cantacuzino Vodă trmite o carte pârcălabilor de Neamț, prin care îi informează că s-au plâns “oamenii din satele domniei mele Trifești pre voi zicând cum mergeți cu gloata de descălecați acolo și le faceți multe cheltuiale și asupriale și e săraci de nu pot birui să plătească dabilele împărătești”

Fișier:Biserica Trifesti Neamt.jpg

Biserica din Trifeşti

Nu se știe cât timp satul Trifești a făcut parte din ocolul cetății Târgului Neamț, dar la 17 aprilie 1742 era proprietatea banului Aristarho9, la fel la 12 aprilie 1751, Aristarho ajungând între timp vel spătar.10

În biserică comunei Trifesti se păstrează Sfânta icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului îmbrăcată în argint de către Iordache Rusit la 20 iunie 1820. Tradiția locală spune că icoana a fost găsită în albia râului Moldova, de către un cioban. Astăzi în timp de secetă, preoții merg cu icoana pe câmp, iar aceasta aduce ploaie. La cererea locuitorilor din alte sate, preotul merge cu icoana prin părțile lor. De exemplu, la 4 mai 1920 preotul din Trifești este învoit de Episcopia Romanului să meargă cu icoana prin tot județul. A fost la Cotu-Vameș, Sagna, Butnărești, Uncești, Bârjoveni, Dumești(Vaslui).18 În mica bibliotecă parohială se păstrează cărți bisericești de o mare valoare documentară: Viețile sfinților(din luna aprilie 1712), Evanghelia de la Iași(1762), Antologhian(1767), Pidalion(1814), Tipicul Sfântului Sava(1816).

Legături externe[]

Harta județului și site cu mai multe info aici: [1]

Format:Comune-Neamț Format:Ciot-ro-nt

Advertisement