Eroare în script: Nu există modulul „InfoboxSettlement”. Tureni, colocvial Tur (în Format:Hu, colocvial Túr) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, alcătuită din cinci sate.
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) satul Tureni apare sub numele de Tüür.
Toponimie[]
Satul Tureni apare menționat în 1276 sub denumirea de Villa Thur, în 1366 ca Pass Thur, 1850 Turu și în 1854 ca Tür. Túr înseamnă în limba maghiară rană, dar conform lingvistului Lajos Kiss numele pârâului ar proveni de la cuvântul slav TurЪ, care înseamnă bour.necesită precizarea paginii
Date geografice[]
Comuna Tureni se află în partea nord-vestică a Depresiunii Transilvaniei, pe versanții Dealurilor Feleacului, la 20 km distanță de Cluj-Napoca și 10 km de Turda. Este formată din satele Tureni, Ceanu Mic, Comșești, Mărtinești și Micești, ocupând o suprafață de 74,04 km2, din care 55,4 km2 sunt suprafață agricolă și 5,34 km2 intravilan[1].
Comuna se învecinează la nord - nord-est cu comuna Aiton, la sud și sud-est cu comuna Petreștii de Jos, la vest și sud-vest cu comuna Ciurile, în nord-vest cu comuna Feleacu, iar în est și sud-est cu comuna Săndulești.
Relieful este unul deluros, tipic zonei dintre Munții Apuseni și Câmpia Transilvaniei. Predomină solurile brun-roșcat de pădure, dar se întâlnesc și soluri argiloase sau cernoziomice.
Hidrografia[]
Principalele cursuri de apă de pe teritoriul comunei sunt Valea Racilor, care traversează Cheile Turului (parcurge 16 km prin comună) și Valea Miceștilor (12 km pe teritoriul comunei). Mai există alte cursuri de apă, mai mici, precum Valea Mărtinești, Valea Comșești, Valea Cheița și alte mici văi.
Cel mai important lac este cel de la Tureni (61 ha).
Flora și fauna[]
Flora este una specifică de silvostepă, fiind format în principal din specii precum gorunul, mesteacănul, fagul, carpenul, plopul, salcâmul, alunul, răchita, pinul negre (plantat în urmă cu 20-30 de ani, în special în zona satului Micești), laleaua sălbatică, scorușul. Tăierile de păduri din anii 1950-60, și de după 1989 au distrus în mare parte pădurile care existau aici, fondul forestier fiind afectat serios.
Fauna este formată din mistreți, căpriori, vulpi, iepuri, fazani, potârnichi, rața sălbatică, viezurele.
Clima[]
Clima este una continental-moderată, cu temperaturii minime de -4 °C (ianuarie) și maxime de 30 °C (iulie-august). Precipitațiile atmosferice ating medii anuale de 600-700 mm. În partea de nord și nord-vest a comunei clima este puțin mai răcoroasă, temperaturi mai ridicate fiind întâlnite în general în partea de est, sud-est și de centru a comunei.
Vânturile cele mai intense apar de obicei în lunile ianuarie-aprilie, maximele fiind în martie cu 2 m/secundă[2].
Istoric[]
Locuire umană a existat încă din neolitic și a continuat fără încetare în epocile care au urmat. Majoritatea descoperirilor au fost făcute în zona cheilor Turenilor. În perimetrul comunei s-au descoperit și o serie de mici sate, care, cu trecerea timpului, au dispărut[3]:
- Tadek (1270), un sat între Comșești - Deleni – Petrești.
- Tonchaza (1356), la hotarul Turenilor, înspre Ceanu Mic.
- Sehter, atestat pe la 1366 ("Sethet Berk", între satele Ceanu Mic - Aiton – Rediu).
- Hunyath (1424), între Tureni - Comșești – Deleni.
- Barumlak, atestat pe la 1430 ("Barumlak secus", între Tureni și Comșești).
- Rugești, un vechi cătun care a aparținut Turenilor, dezafectat în anul 1956.
Localitatea este atestată documentar din anul 1276.
În trecut, localitatea a fost timp de mai multe generații o posesiune a familiei Túri.
Monumente istorice[]
Următoarele obiective din satul Tureni au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010:
- Necropola tumulară din punctul “La Furci” (Format:CodLMI).
- Situl arheologic din punctul “La Furci” (Format:CodLMI).
- Situl arheologic din punctul “Svona” (Format:CodLMI).
- Situl arheologic din punctul “Dealul Ghincenghe” (Format:CodLMI).
- Așezarea preistorică din centrul satului (Format:CodLMI).
Lăcașuri de cult[]
- Biserica Ortodoxă
- Biserica Romano-Catolică
- Biserica Unitariană
- Biserica Reformată-Calvină
- Biserica Baptistă
Demografie[]
Structura etnică[]
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
| Recensământul[4] [5] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii | ||
| 1850 | 3.160 | 660 | 2.314 | 1 | 172 | 13 | ||
| 1880 | 3.467 | 774 | 2.591 | 2 | 100 | |||
| 1890 | 4.001 | 817 | 3.021 | 35 | 128 | |||
| 1900 | 4.113 | 917 | 3.19 | |||||
| 1910 | 4.416 | 959 | 3.384 | 73 | ||||
| 1920 | 2.378 | 893 | 1.467 | 18 | ||||
| 1930 | 2.473 | 930 | 1.543 | 31 | 7 | |||
| 1941 | 3.081 | 807 | 2.186 | 6 | 82 | |||
| 1956 | 2.732 | 903 | 1.822 | 4 | 3 | |||
| 1966 | 2.422 | 842 | 1.578 | 2 | ||||
| 1977 | 1.909 | 819 | 1.074 | 15 | 1 | |||
| 1992 | 1.735 | 626 | 1.106 | 3 | ||||
| 2002 | 1.585 | 617 | 852 | 112 | 4 | |||
Structura confesională[]
Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea:
| Recensământul[4] [5] | Structura confesională | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Ortodocși | Greco-catolici | Romano-catolici | Reformați | Unitarieni | Alte confesiuni | |
| 1850 | 3.160 | 2 | 2.476 | 142 | 222 | 307 | 11 | |
| 1857 | 3.166 | 3 | 2.489 | 143 | 222 | 309 | 0 | |
| 1869 | 3.395 | 6 | 2.653 | 132 | 231 | 322 | 51 | |
| 1880 | 3.467 | 31 | 2.641 | 166 | 232 | 360 | 37 | |
| 1890 | 4.001 | 26 | 3.105 | 144 | 272 | 410 | 44 | |
| 1900 | 4.113 | 19 | 3.199 | 123 | 301 | 436 | 35 | |
| 1910 | 4.416 | 18 | 3.471 | 165 | 266 | 463 | 33 | |
| 1930 | 4.893 | 65 | 3.885 | 164 | 337 | 426 | 16 | |
| 1992 | 2.735 | 1.828 | 23 | 101 | 260 | 260 | 263 | |
| 2002 | 2.585 | 1.692 | 11 | 108 | 248 | 264 | 263 | |
Obiective turistice[]
- Cheile Turului
- "Izvorul lui Alexandru Macedon", situat între satele Petreștii de Jos, Tureni, Săndulești și Copăceni, la cca 500 m nord-vest de carierele de calcar Săndulești, lângă drumul județean DJ107L (coordonate: 46°36'03"N 23°41'19"E).
Bibliografie[]
- Gergely, Eugen, Tureni: studiu monografic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002, ISBN 973-686-336-0
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7
- Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4
Vezi și[]
- Lista monumentelor istorice din județul Cluj
Legături externe[]
- Zona turistică Tureni
- Pagina Primăriei
- CIMEC - Raport arheologic Tureni
- CIMEC - Cercetări arheologice la Tureni
- Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
- Harta zonei
- Imagine din satelit a zonei Tureni
Note[]
- ↑ Gergely, p. 13
- ↑ Gergely, p. 19
- ↑ Gergely, p. 20
- ↑ 4,0 4,1 Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; numele "st" este definit de mai multe ori cu conținut diferit - ↑ 5,0 5,1 Structura etno-demografică a României la recensământul din 2002 Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; numele "e2002" este definit de mai multe ori cu conținut diferit
Format:Comune-Cluj Format:Turenicj Format:Cluj metropolitan
Format:DN1