Eroare în script: Nu există modulul „InfoboxSettlement”. Cristuru Secuiesc (în Format:Hu, în Format:De, în dialectul săsesc Ängersch-Kretz, în trad. "Cristuru Unguresc") este un oraș în județul Harghita, Transilvania, România.
Așezare[]
Localitatea Cisturu Secuiesc este situată la limita sud-vestică a județului Harghita cu județul Mureș, la gura de vărsare a pârâurilor Goagiu și Nicou Alb în Târnava Mare, la o altitudine de 390 m, pe DN13C, Bodogaia - Cristuru Secuiesc - Rugănești.
Scurt istoric[]
Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel, pe "Valea Surpat", s-a descoperit o așezare ce conținea resturi ceramice, aparținând evului mediu, iar în albia Târnavei s-au găsit o daltă de piatră și tăișul unui topor, aparținând celeași epoci. În "Valea Cetății" s-a descoperit o așezare de tip Wietenberg, o figurină de lut scitică și o așezare dacică din sec. VII - VIII[necesită citare]. În locul numit "Poala Bradului" s-a găsit o așezare Ariușd și Bodrogkeresztúr și o așezare dacică din sec. VII și VIII.[necesită citare] În anul 1902, în apropierea drumului ce duce la Cechești, s-a descoperit un mormânt celtic de incinerație cu cor de luptă din perioada La Téne mijlociu ce conținea un vârf de lance, mânerul și vârful unei săbii și o verigă de fier. În baia de sare "Gyárfás" s-au găsit 13 monede de bronz, din care au fost identificate piese de la Titus, Antonius, Pius, Marcus Aurelius, Lucilla și Commodus.
Prima atestare datează din 1333 - 1337, când preotul Jakab, în anul 1333 a plătit 23 de dinari impozit porții papale, iar în 1334, 8 dinari.[1]
1395 - regele Sigismund emite la Cristur câteva diplome.
1503 - numele târgului Cristur apare într-o diplomă: Ex oppido nostro Kerezthur[2]
1559 - sub regina Izabella, localitatea este scutită de ori ce fel de impozite în afară de cele ce trebuiau plătite turcilor.
1631 - prima mențiune a unei școli reformate.
Biserica Romano Catolică
Biserica Romano-Catolică este datată în secolul al XIII-lea, ca biserică romanică, suferind mai multe transformări, prima în secolul al XIV-lea, apoi la mijlocul secolului al XV-lea când au fost înălțați pereții navei romanice, a fost construit un nou altar și au fost terminate bolțile iar în secolul al XVI-lea, construcția se face în stil gotic. Complexul de lângă zidul incintei reprezintă urmele casei parohiale medievale.
Orașul Cristuru Secuiesc, în perioada interbelică a fost reședința plasei Cristur din județul Odorhei. Pentru scurt timp, înainte de cel de-al doilea război mondial, autoritățile române au schimbat denumirea Cristurului Secuiesc în "I.G.Duca".
Demografie[]
Conform datelor recensământului din 1930, populația Cristurului Secuiesc era de 4.128 de locuitori, dintre care 3.476 maghiari, 326 români, 149 evrei, 89 germani, 76 țigani ș.a.
În 1977 populația orașului era de 7.197 locuitori, la recensamântul din 1992 au fost înregistrați 10.611 locuitori, iar la cel din 2002, 9.672 locuitori.[3]
Format:Demografie/Cristuru Secuiesc
Educație și cultură[]
Educație[]
- Liceul Unitarian Berde Mózes
- Liceul Teoretic Orbán Balázs
- Școala generală Petőfi Sándor
- Grupul școlar Zeyk Domokos
Cultură[]
- Ansamblul folcloric PIPACSOK - fondată în anul 1992
- Fanfara civilă - fondată în anul 1895
- Filarmonica - fondată în anul 1911
Economie[]
Economia acestui oraș este susținută de activități în domeniul: fabricării mobilierului, construcțiilor, fabricării oțelurilor speciale, industriei alimentare (prin procesarea cărnii și prelucrarea laptelui), comerțului și serviciilor. Un rol important îl are însă și agricultura (cultivarea terenurilor) și creșterea animalelor.
Atracții turistice[]
Biserica Ortodoxă din Cristuru Secuiesc
Muzeul Dr. Molnár István
- Biserica Unitariană, cu elemente arhitectonice păstrate din secolul al XI-lea.
- Biserica Romano-Catolică (adresa: str. Libertății nr. 61, monument istoric, cod: HR-II-m-A-12805, datare: secolul al XIII-lea, refaceri în secolul al XIV-lea și 1458)
- Biserica Ortodoxă
- Muzeul Dr. Molnár István
- Conacul Gyárfás
- Statuia lui Petőfi Sándor - opera sculptorului Márkos Sándor
Orașe înfrățite[]
- Format:Flagicon Albertville - Franța
- Format:Flagicon Ajka - Ungaria
- Format:Flagicon Csurgó - Ungaria
- Format:Flagicon Derecske - Ungaria
- Format:Flagicon Dévaványa - Ungaria
- Format:Flagicon Dunakeszi - Ungaria
- Format:Flagicon Koloksa - Ungaria
- Format:Flagicon Karcag - Ungaria
- Format:Flagicon Kunszentmiklós- Ungaria
- Format:Flagicon Lánycsók - Ungaria
- Format:Flagicon Pesterszébrt XX.kerület - Ungaria
- Format:Flagicon Somogybabod - Ungaria
- Format:Flagicon Zenta - Serbia
Legături externe[]
- Biserica Romano-Catolică, Cristuru Secuiesc
- Format:Ro iconCristuru.ro
Bibliografie[]
- Județul Harghita, Monografie, Z. Makfalvi, L. Vifkori. Ed. Sport Turism București 1979
- Repertoriul Arheologic al județului Harghita, V. Cavruc. ISBN 973-99270-2-5
- Județul Harghita, I. Pisota, D. Bugă. Ed. Academiei RSR București 1976
Note[]
Galerie de imagini[]
Format:Orase-Harghita
de:Cristuru Secuiesc en:Cristuru Secuiesc eo:Cristuru Secuiesc es:Cristuru Secuiesc fa:کریستورو سکوئیسک fr:Cristuru Secuiesc hu:Székelykeresztúr id:Cristuru Secuiesc it:Cristuru Secuiesc nl:Cristuru Secuiesc pl:Cristuru Secuiesc pt:Cristuru Secuiesc sr:Кристуру Секујеск tg:Кристуру-Секуеск uk:Крістуру-Секуєск vi:Cristuru Secuiesc zh:達拉巴尼