FANDOM


Eroare în script

Dunăreni este un sat în partea de sud-vest a județului Constanța, în Lunca Dunării. Aparține administrativ de comuna Aliman.

Satul Mârleanu, al cărui nume, din nefericire, a fost schimbat în Dunăreni, este una dintre cele mai vechi și puternice așezări romanești din Dobrogea, iar numele o definește ca fiind româneasca si legata de creșterea animalelor.

Nu trebuie sa fii născut aici pentru a înțelege cat de legați sunt oamenii locului de lumea apelor. Cele peste 600 de case pleaca dinspre poalele dealului si se aștern cumințite lângă luciul apei. Ulițele țintesc si ele tot balta, iar drumurile își motivează șerpuirea nu in căutarea privalului, ci a Dunării.

În lucrarea Getica, Vasile Pârvan a localizat tribul geto-dac Saci pe malul Dunării în jurul localității Sacidava, care se regăsește în apropierea punctului Muzait de lângă localitate.[1]. Localitatea (cu numele Mârleanu) este amintita intre localitățile cu populație româneasca din Dobrogea in secolul XVI-XVII, conform documentelor fiscale otomane ale timpului. Exista ca localitate “dublet“ de o parte si de alta a Dunării, in prima fază așezarea numindu-se Ciumata datorita celor ce s-au refugiat aici de frica ciumei din timpul lui Caragea Vodă. Tradiția populara si Chestionarul Densușianu păstrează legenda înființării satului in 1831 după distrugerea satului Kuciu Stambul care era așezat mai la sud. La 1850, Ion Ionescu de la Brad îl găsea intre satele curat românești, cu populație numeroasa si cu o avere considerabila in vite.

Pe dealul care se numește astăzi “Dealul Bisericii“ este așezata biserica cu hramul “Sf. Dumitru“, construita intre 1872-1882. Biserica este zidita din piatra, cu doua turle si in plan cruce înscrisa, cu icoane vechi, pictate si datate din anul 1830-1880, iconostasul având picturi vechi anonime din aceeași perioada si unele mai noi din anul 1930-1940. Biserica nu a fost pictata întrucât stăpânirea otomana nu îngăduia acest lucru. In prezent, biserica a fost renovata complet in exterior si interior, refăcându-se acoperișul care a fost acoperit din tabla si a fost pictata in interior in anul 2003.

Nu se știe cu precizie de când se învăța carte in mod organizat in aceasta localitate. O serie de oameni in vârsta confirma ca si părinții lor chiar bunicii, știau sa scrie si sa citească in limba romana. Din informațiile lor rezulta ca aici se făcea școala in limba romana încă din prima jumătate a secolului al XIX. Foarte probabil data înființării scolii din Marleanu este 1874, iar la baza înființării ei sa fi stat eforturile lui Dimitrie Chirescu, unul din liderii mișcării naționale românești din Dobrogea înainte de 1878 si care funcționa atunci la Cernavoda. Din anul 1879 știm precis ca avea clădire proprie. Înainte de anul 1903, localul destinat acestui important sector social se afla in fostul sediu al C.A.P. din localitate. Cu mult înainte de 1877, școala funcționase intr-o casa țărăneasca existenta pe actuala proprietate a cetățeanului Ion Popescu, in spatele improvizatului cămin cultural. Pentru prima data se construiește un local destinat in exclusivitate problemelor de învățământ in anii 1902-1903, localul care la început dispunea de doua saloane destul de încăpătoare si care pentru acele timpuri satisfăcea cerințele învățământului primar, mai târziu in condițiile înființării claselor a V-a si a VI-a acestui local i s-a alăturat un al treilea salon de aceleași dimensiuni ca si primele doua. Anul in care localul se extinde cu acest al treilea salon nu este menționat in nici un document. Aceasta locuința a fost demolata in anul 1972 in scopul extinderii spațiului de învățământ.


Note Edit

  1. Dicționar de termeni daci, nume personalități, cuvinte dacice

Format:Ciot-ro-ct Format:Alimanctadmin Format:Dunărea româneascăuk:Дунерень