Localități Wiki
Register
Advertisement

Eroare în script: Nu există modulul „InfoboxSettlement”.

[[Fişier:Format:Portal/Imagine/Default|32x28px|alt=Portal icon]] Portal Cluj

Gherla (în vechi surse: Armenopolis, în Format:De, în Format:Arm) este un municipiu din județul Cluj, Transilvania, România. Are o populație de 22.092 locuitori (2009). În perioada 2004 - 2012, primarul municipiului a fost Ovidiu Ionel Drăgan.

Fișier:Josephinische Landaufnahme pg064.jpg

Gherla în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Istoric[]

Fișier:Gherla 05.jpg

Cetatea Martinuzzi (ulterior penitenciar)

Fișier:Gherla Biserica Solomon.jpg

Biserica Solomon (prima jumătate a sec. al XVIII-lea)

Fișier:Episcopia din Gherla.jpg

Primul sediu al Episcopiei de Cluj-Gherla

Fișier:Episcopia din Gherla Placa Memoriala.jpg

Placă în memoria episcopului Iuliu Hossu

Fișier:Gherla Armenian-Catholic cathedral-1.JPG

Catedrala armeano-catolică

Fișier:Biserica franciscanilor din Gherla.jpg

Biserica franciscană

Fișier:Gherla 03.jpg

Catedrala greco-catolică (desen de epocă)

Fișier:Sinagoga din Gherla.jpg

Sinagoga

Pe vatra actuală a localității au fost descoperite urmele castrului roman în care a staționat Ala II Gallorum et Pannoniorum, parte din cele opt unități militare romane localizate în Dacia Porolissensis. Ulterior, așezarea apare menționată ca Novum Castrum (sec. IX - XI) în Chronicom pictum[1]. Pe teritoriul orașului Gherla s-au descoperit însă și urme de viață socială și activitate economică din timpuri mai vechi, predacice. În decursul vremurilor, pe aceste locuri au evoluat toate orânduirile sociale cunoscute de istorie și s-au suprapus diferite civilizații, începând cu civilizația pietrei și apoi a bronzului și fierului.

Atestare[]

Prima atestare documentară a așezării datează din 6 ianuarie 1291, când a fost menționată "Gerlahida" [2]("Podul Gerla", hid = pod). Atestarea apare într-un document emis de regele Andrei al III-lea al Ungariei, act prin care locuitorilor Ocnei Dejului li se confirmă anumite privilegii. Tot aici este specificat și faptul că așezarea avea un punct vamal pentru drumurile de uscat[2]. De-a lungul timpului localitatea va apărea menționată sub mai multe nume[3]:

  • 1291 - Gherlahida
  • 1410 - Gherloah (Gerlah)
  • 1458 - Gerlah
  • 1578 - Gherlya possesio
  • 1643 - Gherla oppidum
  • 1721 - Gherla altfel Szamosujvar
  • 1726 - Örményváros - Armenopolis
  • 1830 - Szamos-Ujvár, L.R.C. Armenopolis, Armenierstadt Gyerlá
  • din 1922 - Gherla

Odată cu anul 1540 se ridică cetatea Gherlei, care va purta și ea mai multe denumiri în timp[3]:

  • 1540 - Novum castrum Balvanos vocatum
  • 1542 - Wy Balvanos
  • 1548 - Arcis Balwanyos
  • 1553 - Wyvár (Cetatea Nouă)
  • 1554 - Arx nostra Wyvár
  • 1558 - Vivaroz
  • 1599 - Zemos Ujvár
  • 1632 - Szamos Ujwár

Orașul baroc[]

Gherla este singurul oraș din România care a fost construit în secolul al XVIII-lea după un plan prestabilit și a cărui construcție s-a păstrat până în prezent. Faptul că stilul baroc domină se datorează pătrunderii stilului baroc în Transilvania o dată cu fondarea Gherlei de către coloniștii armeni, veniți din Moldova la inițiativa și cu permisiunea Curții Imperiale de la Viena.

Alte orașe din Transilvania au suferit de asemenea transformări radicale în secolul al XVIII-lea, fiind marcate profund de stilul baroc, dar în toate aceste cazuri, a fost prezent un fond arhitectural anterior, care a fost doar particularizat sau transformat. În cazul Gherlei, orașul a devenit nou în întregime, fiind dezvoltat pe terenul ce aparținea cândva cetății Gherlei (locul pe care astăzi este situat penitenciarul Gherla) și lângă care se afla vechiul sat românesc. Orașul baroc s-a edificat pe un teren agricol, fără a fi condiționat de nici o altă construcție premergătoare.

Orașul armenesc[]

Armenii au pătruns în Transilvania după ce la sfârșitul secolului al XVII-lea le-a fost permis de principele Mihai Apafi, care a sperat că îi va putea atrage spre protestantism. După acest moment, Gherla apare în documente ca Armenopolis. Cel care a adus un plan prestabilit pentru orașul Gherla a fost episcopul Oxendius Vărzărescu, plan care se presupune că a venit de la Roma.

Elementele care dau valoare zonei de rezervație, care coincide cu piața centrală, sunt, pe lângă valoarea imobilelor, parcelarea, ritmul, modul de ocupare a terenului, prospectul și fronturile străzilor.

Datorită expansiunii Imperiului Habsburgic care promova și se sprijinea pe catolicism, în secolul al XVIII-lea au apărut două programe noi de arhitectură: biserica și mănăstirea. Prima biserică ridicată de armeni este Biserica Solomon, aflată pe strada Cloșca. O altă biserică importantă a Gherlei este biserica armeano-catolică Sfânta Treime, a cărei construcție lasă să se vadă că face parte dintr-un plan prestabilit pentru zona pieței centrale. Mănăstirea franciscană, aflată pe strada Bobâlna, a fost construită după o donație făcută de primarul Gherlei, Victor Daniel, care a dăruit franciscanilor în anul 1742 lotul pentru construirea unei biserici.

În ceea ce privește problema clădirilor de interes public, printre cele mai importante se numără primăria veche, situată în Piața Libertății de astăzi, clădire care a fost demolată în 1893. Noua primărie care funcționează și astăzi, a fost construită în colțul pieței, în manieră eclectică, edificiul distonând față de atmosfera barocă a pieței. O altă clădire reprezentativă a stilului baroc a fost reprezentată de Galeriile Comerciale așezate în fața bisericii Sf. Treime, care au fost demolate în 1962 la intervenția primarului de atunci, fără a exista un plan de sistematizare.

Dezvoltarea Armenopolisului și concentrarea a unei largi populații armenești în zonă (43,4% din cei 5.287 de locuitori ai Gherlei anului 1850) a dus la o dezvoltarea a comerțului și meșteșugurilor (covoare orientale, prelucrarea pieilor)[4].

Descoperiri arheologice[]

La sud-est de oraș, pe o terasă a dealului "Șapte cruci", la locul numit "Pietriș", au fost descoperite urmele unei așezări cu mai niveluri de locuire din neolitic, epocile bronzului, fierului, respectiv din epoca romană. Nivelurile arheologice sunt cuprinse într-un strat de 0,70m grosime. Repertoriul, alcătuit din vetre, ceramică, piese litice, securi, figurine, monede etc. au fost datate, catalogate și conservate de către E. Orosz.

La sud de oraș, pe terasă deasupra șesului "Sf. Anton", la Ferma Perint, lângă drumul vechi ce duce spre Săcălaia a fost descoperită o statuetă-menhir din piatră, înaltă de 0,57 m, reproducând o figură umană, din epoca bronzului.

La "Perii pădureți", sub Baia "Chira", a fost descoperit un topor din piatră din epoca neoliticului. De asemenea, la confluența pârâului Fizeș cu Someșul Mic, a fost descoperit tot un topor din neolitic.

Lângă podul Someșului au fost descoperite fragmente de ceramică, un topor și un corn de cerb, toate din neolitic.

La nord de oraș, pe o terasă a Someșului Mic, înaltă de 21 m, numită "Luncă". Descoperiri:

  • așezare - Așezarea se întinde pe o suprafață de circa 14.000 m2.; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu
  • ceramică; datare repertoriu: La Tene; MAC
  • ceramică - între care și fragmente de terra sigillata; datare repertoriu: epoca romană, MAC
  • piese litice - unelte din piatră șlefuită, un nucleu, lame și așchii din obsidian; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu; MAC
  • râșniță - mai multe piese; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu; MAC
  • ceramică - fragmente; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu; MAC
  • faună - oase de animale domestice, între care oase de cal; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu; MAC

La vest de oraș, la poalele dealului "Coasta Gherlii", pe o terasă a Someșului Mic, înaltă de 42 m., a fost descoperită o așezare fortificată, cu inventar. Așezare închisă de un val semi-circular de pământ, lung de cca 50 m și înalt de cca 0,60 m.; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu.

La sud de oraș, între "Canalul Morii" și șoseaua Dej-Cluj, la baza castrului roman. Descoperiri:

  • așezare; datare repertoriu: neolitic, perioda de tranziție la epoca bronzului; cultura: Coțofeni
  • fibulă - din bronz de tip La Tene III; datare repertoriu: La Tene, sec I î. Hr.
  • ceramică - fragmente; datare repertoriu: neolitic, tranziție bronz; cultura: Coțofeni

La sud de oraș, către Hășdate, la "Valea Slatinei" sau "Fântâna Sărată". Descoperiri:

  • așezare; datare repertoriu: perioada de tranziție la epoca bronz; cultura: Coțofeni
  • ceramică; datare repertoriu: perioada de tranziție la epoca bronzului; cultura: Coțofeni

Descoperiri celtice și dacice neprecizate, aflate în inventarul Muzeului din Gherla. De asemenea, un tezaur compus din obiecte dacice de argint.; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică.

Perioada comunistă[]

Singura salvare care a ajutat la conservarea construcțiilor a fost sărăcia cruntă din secolele al XIX-lea și XX, precum și intervenția socialistă care a început destul de târziu. Astfel, „orașul de pe Someș” și-a continuat dezvoltarea în afara drumului de tranzit Cluj-Dej datorită așezării în partea estica a râului. Cele mai multe case construite în acest stil sunt păstrate și azi, inscripțiile legate de proprietari și anul construcției fiind dispărute în perioada interbelică, când pentru a fi vândute la un preț cât mai bun, era nevoie ca aceste inscripții să fie șterse. Până în 1989 existau o serie de planuri de sistematizare al căror principal scop era de a se demola mai mult pentru a se începe construcția de blocuri. Astfel de demolări au fost începute în zona gării, unde în locul vechilor clădiri au apărut blocurile-dormitor specifice epocii socialiste.

Geografie[]

Municipiul Gherla este situat în nord-vestul Podișului Transilvaniei, la intersecția Câmpiei Transilvaniei cu Podișul Someșan, pe malul drept al râului Someșul Mic. Majoritatea orașului se întinde pe cea de-a doua terasă a Someșului Mic, până sub Dealul Corobăii (denumit și Dealul Becleanului). La nord Gherla se învecinează cu satele Mintiu Gherlii, Petrești și Bunești, la sud cu Hășdate, Silivaș, Livada, iar la est cu Fizeșu Gherlii, Bonț și Nicula.

Clima este una temperată de deal, cu vânturi orientate pe valea Someșului Mic. Principala apă curgătoare este râul Someșul Mic, acesta izvorând din Munții Bihorului.

Vegetația este formată în majoritate din specii ierboase, cu plante precum pirul, trestia, papura, lintița, diverse graminee ș.a. plante. În partea de nord se află Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc. În centrul Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa și două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii [5]. Parcul este denumit și Grădina Elisabeta.

Fauna este formată din specii de iepure, mistreț, căprioare, viezure, vulpe, lup, și diverse specii de păsări: vrăbii, stăncuțe, grauri, porumbei, turturele, gaițe, fazani.

Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici.

Demografie[]

De-a lungul timpului populația localității a evoluat astfel:

Recensământul[6] [7] [8] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Țigani Alte etnii
1750 800
1850 5.287 1.663 947 132 181 2.364[9]
1880 6.292 2.446 2.021 148 1.677
1890 7.027 2.917 2.709 143 1.258
1900 7.626 2.796 4.501 97 232
1910 8.124 2.827 4.920 208 169
1920 7.764 3.514 2.309 48 1.893
1930 7.962 4.118 2.164 66 135 1.479
1941 7.563 2.599 4.628 48 25 263
1956 8.499 5.556 2.615 26 2 300
1966 13.329 9.799 3.308 39 47 136
1977 17.599 13.670 3.680 36 107 106
1992 26.277 21.346 4.668 49 183 31
2002 24.083 19.243 4.086 30 657 55

Structura confesională[]

Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea:

Recensământul[6] [7] Structura confesională
Anul Populația Ortodocși Greco-catolici Romano-catolici Reformați Unitarieni Alte confesiuni
1850 5.287 1 1.661 3.056 515 54
1857 5.329 21 1.664 869 497 7 2.271[10]
1869 6.492 145 2.397 1.180 929 26 1.815
1880 6.292 150 2.343 1.104 960 33 1.702
1890 7.027 250 2.782 1.269 1.155 36 1.535
1900 7.626 143 4.216 1.306 1.449 26 486
1910 8.124 136 3.258 2.392 1.443 29 866
1930 7.962 473 3.605 1.102 1.152 11 1.619
1941 7.563 172 3.035 1.826 1.570 25 935
1992 26.277 18.853 1.697 1.041 3.736 24 926
2002 24.083 17.498 1.415 862 3.231 12 1.065

Monumente[]

  • Cetatea Gherla (Cetatea Martinuzzi)
  • Catedrala armeano-catolică Sfânta Treime, construită între 1748-1804 în stil baroc și neoclasic,
  • Biserica și mănăstirea franciscană, în stil baroc (sec. al XVIII-lea),
  • Biserica Șimaian, prima biserică armeano-catolică din Gherla, ctitorită de frații Șimaian,
  • Catedrala Intrarea în Biserică Maicii Domnului, consacrată în anul 1905 de episcopul Ioan Sabo, care se află înmormântat în această ctitorie a sa. Tot aici se află înmormântat episcopul Vasile Hossu, care a păstorit la Gherla între anii 1912-1916.
  • Mănăstirea Nicula

Alte obiective[]

  • Lacul Știucii, aflat la 12 km distanta de Gherla, lângă șoseaua Gherla - Nicula - Bonț - Săcălaia - Sic

Personalități[]

  • Tiberiu Coste (1918-1984), profesor, dirijor si compozitor
  • Auxențiu Vărzărescu (1655–1715), primul episcop armean de Gherla,
  • Grigore Moldovan (1845-1930), etnolog.
  • Mihail Șerban (1819-1888), primul director al Preparandiei din Gherla
  • Laurențiu Moldovan (1933-2008), pilot român de raliu
  • Gavrilă Pop (1951-2007), protopop al Gherlei, al bisericii greco-catolice
  • Silviu Prigoană (n. 1963), afacerist și politician
  • Laura Andreșan (n. 1982), cântăreață și vedetă de televiziune, jurnalistă și actriță

Galerie de imagini[]

Vezi și[]

  • Castrul roman de la Gherla
  • Penitenciarul Gherla

Bibliografie[]

  • Ioan Câmpean, Damian Mircea Câmpean, Maria Câmpean, Mihai Meșter, Vasile Bunea, Maria Moldovan, Flavia Zegrean, Georgeta Drăgan Giurgean (2004). Gherla, pe treptele istoriei. Locuri, oameni, fapte. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință. ISBN 973-686-664-5 
  • Gazdovits Nicolae (1996). Istoria armenilor din Transilvani (de la începuturi până la 1900). Editura Ararat 
  • Paul Goma (1990). Gherla. București: Editura Humanitas 
  • Hodoreanu I (1990). Biserica greco-catolică din Gherla și parohii ei. Gherla 
  • Mărculeț I. (2003), Procesele geomorfologice actuale și utilizarea terenurilor din teritoriul administrativ al orașului Gherla,CERCETAREA INTEGRATĂ A MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ, Edit. Ars Docendi, București.
  • Mărculeț I., Mărculeț Cătălina, Popa Tutoveanu Ghe. (2004), Teritoriul administrativ al orașului Gherla – aspecte geografice, Comunicări Științifice, Vol. II, Mediaș.
  • Grigor P. Pop și colectivul (2007). Județul Cluj. Județele României. București: Editura Academiei Române. ISBN 978-973-27-1123-1 
  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2008). Castles & Fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-05364-7 

Note[]

  1. Grigor P. Pop, p. 139
  2. 2,0 2,1 Ioan Câmpean et all, p. 29
  3. 3,0 3,1 Ioan Câmpean et all, p. 30
  4. Grigor P. Pop, p. 139
  5. Ioan Câmpean et all, p. 11
  6. 6,0 6,1 Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  7. 7,0 7,1 Structura etno-demografică a României la recensământul din 2002
  8. Aaron Petru - Statistica romanilor din Transilvania in anul 1750
  9. Dintre aceștia 2.299 erau armeni, cf. Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  10. Dintre aceștia 2.209 erau armeano-catolici, cf. Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  11. Preparandia - tip vechi de școală care pregătea învățători.

Legături externe[]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Gherla

Format:Orase-Cluj Format:Locuri în Gherla Format:Obiective turistice în județul Cluj

ace:Gherla da:Gherla de:Gherla en:Gherla eo:Gherla es:Gherla fa:گرله fr:Gherla hr:Gherla hu:Szamosújvár hy:Գեռլա id:Gherla it:Gherla ja:ゲルラ nl:Gherla no:Gherla pl:Gherla pt:Gherla ru:Герла sr:Герла sv:Gherla tg:Герла uk:Герла vi:Gherla zh:蓋爾拉

Advertisement