Eroare în script: Nu există modulul „InfoboxSettlement”.
Gura Humorului (în trecut Gura Homorului, în germană și poloneză Gura Humora, ebraică și idiș גורה חומורולוי - Gur’ Humuruluei sau גורה הומורה - Gur' Humura) este un oraș din județul Suceava, în nord-estul României. Localitatea este situată în regiunea istorică Bucovina de sud. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de 12.729 locuitori, fiind al șaptelea centru urban ca mărime al județului. În anul 2005 Gura Humorului a devenit stațiune turistică. Mănăstirea Voroneț, monument istoric ce datează din 1488, se află pe teritoriul orașului.
Geografie[]
Orașul Gura Humorului este situat în partea centrală a județului Suceava, la limita estică a Obcinilor Bucovinei, în depresiunea Humorului. Vatra orașului se află la confluența Râului Humor cu Râul Moldova, de la acest fapt provenind numele orașului. Localitatea este poziționată la o altitudine de aproximativ 470 de metri, având un climat cu proprietăți sedative. Locul a fost căutat, încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca stațiune climaterică. [1]
Orașul este străbătut de șoseaua europeană E58 (DN 17), la jumătatea distanței dintre Suceava și Câmpulung Moldovenesc. Astfel, Gura Humorului se află la circa 35 de km de aceste două centre urbane. Cel mai apropiat oraș de Gura Humorului este Frasin (7 km, către Câmpulung Moldovenesc). Altă cale rutieră care străbate orașul este drumul județean DJ 177, către comuna Mănăstirea Humorului, pe valea Râului Humor. Gura Humorului este conectat la sistemul național feroviar și are două stații CFR (Gura Humorului Oraș și Gura Humorului, localizată în Păltinoasa) pe magistrala Suceava–Vatra Dornei.
Gura Humorului administrează fostul sat Voroneț, situat în partea sud-vestică a orașului și devenit între timp cartier al acestuia. În Voroneț se află Mănăstirea Voroneț, monument istoric recunoscut internațional.
Istoric[]
Prima menționare documentară a localității datează din data de 26 februarie 1490, dintr-un act emis de cancelaria lui Ștefan cel Mare.
La 10 septembrie 1782, în Gura Humorului este mutat comandamentul militar austriac, care construiește o aici fortăreață. La 10 octombrie 1782, sediul trupelor de graniță se mută la Gura Humorului.[2]
După anul 1800, în localitate încep să se stabilească germani, poloni, evrei, ucraineni, întemeind, în 1835, colonia cu numele “Bori”. În 1835 localitatea este legată telegrafic cu Viena.
În timpul ocupației austriece, Gura Humorului crește ca importanță, fiind ridicat pe rând la rangul de târgușor și centru administrativ–teritorial (1820), apoi la cel de târg (1880) și capitală de district (1893), iar în cele din urmă, în anul 1904, a primit statutul de oraș.
În perioada interbelică orașul a fost reședința plasei Homorului în cadrul județului Câmpulung.
Între anii 1956-1958, primar al orașului a fost Gheorghe Lupu. Sub conducerea sa au fost realizate lucrări de amenajare hidrotehnică pe cursul Moldovei. În anii 1971, 1972 și 1973 au avut loc indundații care au distrus aproape în întregime digurile. În anii următori, între 1972-1981, a fost primar Petru Țăranu. În timpul mandatului său a fost consolidat malul stâng al Moldovei și a fost realizată sistematizarea zonei. Au fost create alei, iar spațiul dintre ele acoperit cu un strat de pământ fertil, în care au fost plantați arbori și arbuști de diferite specii, unele dintre ele considerate monumente ale naturii. În partea sud-estică a parcului dendrologic a fost amenajat un modern complex sportiv cu o serie de terenuri pentru practicarea diverselor ramuri ale sportului. Astfel fosta zonă Șaiba a fost transformată în zona de agrement “Lunca Moldovei”, cu un complex dendrologic și turistico-sportiv.
Demografie[]
Conform recensământului din anul 1930, orașul Gura Humorului (pe atunci numit Gura-Homorului) număra 6.042 de locuitori, dintre care 2.425 germani (40,13%), 1.951 evrei (32,29%), 1.357 români (22,45%), 161 polonezi (2,66%), 61 ucraineni (1%), 17 cehi și slovaci, 11 armeni, etc. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.631 romano-catolici (43,54%), 1.951 mozaici (32,29%), 1.280 ortodocși (21,18%), 100 luterani (1,65%), 25 greco-catolici, etc.
Format:Demografie/Gura Humorului
La recensământul din anul 2002, Gura Humorului avea o populație de 15.656 de locuitori, dintre care românii constituiau 95.64% (14.974) din populația orașului, țiganii 2.52% (396), germanii 0.82% (129), polonezii 0.44% (69), iar 0.58% (88) aparțineau altor etnii.[3]
Maximul demografic a fost atins în 1992, când în localitate trăiau aproape 17.000 de persoane. Conform recensământului efectuat în anul 2011, populația a scăzut la 12.729 de locuitori, fapt care situează Gura Humorului pe locul al șaptelea între cele mai mari centre urbane din județul Suceava, după municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei și după orașul Vicovu de Sus.
Parcul dendrologic[]
Pe malul stâng al Râului Moldova, de la confluența ei cu Râul Humor în amonte, până în dreptul locurilor de la Piatra Pinului, se întinde o luncă, numită, din vremuri vechi, “pe Șaiba”. Cele aproximativ 25 de hectare ale luncii erau folosite ca loc de pășune. Sălcii, înalte și rămuroase, umbreau din loc în loc iarba săracă a luncii. Furtunile puternice – mai ales dezlănțuite din spre vest – au doborât cea mai mare parte a sălciilor, iar viiturile râului – cu puterea apelor dezlănțuite – au smuls stratul subțire de pământ fertil ce acoperea prundișurile și nisipurile aluviale, făcând de nefolosit o însemnată parte din pășunea Șaibei. Ca urmare, pe locul fostei pășuni a fost înființată zona de agrement “Lunca Moldovei”, cu un parc dendrologic și turistico-sportiv.
Stațiunea turistică[]
Hotel Bucovina
Prin Hotărârea Guvernului Nr. 114/2005 s-a aprobat atestarea localității Gura Humorului din județul Suceava, ca “stațiune turistică de interes național.” [4] Prin urmare, imaginea orașului se schimbă radical prin aplicarea unui program PHARE al Uniunii Europene, în valoare de 8,9 milioane de euro.
În cadrul proiectului intitulat “Pârtie de schi, Orientare Turistică, Parc Lunca Moldovei, Agrement, Sport”, în Gura Humorului a fost amenajată o pârtie de schi cu o lungime de 1.350 de metri, dotată cu un telescaun și cu o instalație de produs zăpadă. Începând cu luna ianuarie 2010, pârtia de schi “Șoimul”, a fost dată în folosință, dotată cu instalație de nocturnă pe toată lungimea de 1.350 metri, telescaun și cu o instalație de produs zăpadă. De asemenea la baza pârtiei există parcare pentru 360 autoturisme și 9 autocare.
În zona de agrement “Ariniș” a fost construită o piscină acoperită, de dimensiuni olimpice, un bazin de înot destinat copiilor, și au fost amenajate și construite opt terenuri de sport, plus o nocturnă, precum și un patinoar artificial. Complexul a fost inaugurat în data de 1 mai 2010. În cadrul proiectului s-a realizat și iluminatul public în Parcul Dendrologic Ariniș. În zona de acces spre pârtie, pe malul drept al râului Moldova, a fost amenajat un loc de campare, cu toate utilitățile necesare rulotelor.
Orașe înfrățite[]
- Format:Flagicon Marly-le-Roi, Franța
Personalități[]
- Radu Bercea (n. 1939) – pictor, desenator, caricaturist
- Olga Kobyleanska (1863-1942) – scriitoare ucraineană
- Cătălin Mireuță (n. 1959) – actor, membru al grupului umoristic Divertis
- Cătălin Țăranu (n. 1973) – jucător român de go
- Schlomo Winninger (1877-1968) – biograf, autorul istoricului orașului Gura Humorului
Obiective turistice[]
- Mănăstirea Voroneț – ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare, se află în cartierul cu același nume, situat pe malul drept al Râului Moldova.
- Biserica romano-catolică din Gura Humorului – construită în 1811 și considerată cea mai veche biserică romano-catolică în funcțiune din Bucovina
- Biserica ortodoxă "Sf. Împărați Constantin și Elena" – construită de comunitatea armenească în 1862
- Biserica ortodoxă "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" – construită între anii 1876-1885 prin osârdia preotului Simeon Cobilanschi
- Sinagoga Mare din Gura Humorului – construită în 1860
- Cimitirul evreiesc din Gura Humorului – monument istoric (SV-IV-s-B-05704) datând din secolul al XVIII-lea și aflat la marginea de nord a orașului, la circa 700 m de gară
- Primăria orașului – clădire monument istoric (SV-II-m-B-05552) construită în 1901 și amplasată în Piața Republicii nr. 10
- Judecătoria orașului – clădire monument istoric (SV-II-m-B-05551) construită în 1904 și amplasată pe Bd. Bucovina nr. 21
- Bustul preotului Simeon Cobilanschi – monument amplasat în anul 1998
- Bustul scriitoarei ucrainene Olga Kobyleanska – monument inaugurat în anul 2003
Imagini[]
Note[]
- ↑ Elena Berlescu - "Dicționar enciclopedic medical de balneoclimatologie" (București, 1982), pag. 165
- ↑ Vasile Sfarghiu, Otilia Sfarghiu - "Câmpulungul Moldovenesc: confesiuni, lăcașuri de cult și slujitori ai acestora" (Ed. Axa, Botoșani, 2007), pag. 209
- ↑ Structura etno-demografică a României - Oraș Gura Humorului, 2002
- ↑ Newsbucovina - Gura Humorului, stațiune turistică de interes național
Bibliografie[]
- Schlomo Winninger – "Gura Humora: Geschichte einer Kleinstadt in der Südbukovina" ("Gura Humorului, istoria unui orășel din Bucovina de Sud")
- Prezentare a orașului Gura Humorului pe site-ul gurahumor.ro
- Prezentare a orașului Gura Humorului pe site-ul aventuraturistica.ro
- Prezentare a orașului Gura Humorului pe site-ul judetulsuceava.ro
Legături externe[]
- Site-ul oficial al Primăriei Orașului Gura Humorului
- Obiective turistice în Gura Humorului și Voroneț
- Site neoficial al orașului Gura Humorului
- Site-ul stațiunii turistice Gura Humorului
- Istoric al orașului Gura Humorului
- Pagina orașului Gura Humorului pe site-ul Aventura Turistică
- Pagina orașului Gura Humorului pe site-ul Tourism Guide
- Pagina comunității evreiești din orașul Gura Humorului
- Imagini live din Gura Humorului (cameră video rotativă) – Vedere din centrul orașului
- Imagini live din Gura Humorului (cameră video rotativă) – Vedere spre Catedrala Nașterea Maicii Domnului
- Imagini live din Gura Humorului (cameră video rotativă) – Vedere spre pârtia de schi "Șoimul"
- Județul Suceava în imagini și cuvinte – Prezentare Gura Humorului
- Galerie foto – Fotografii vechi din Gura Humorului
Format:Orașe din Suceava
de:Gura Humorului en:Gura Humorului es:Gura Humorului fa:گورا هومورول he:גורה הומורולוי hu:Gura Humorului id:Gura Humorului it:Gura Humorului nl:Gura Humorului pl:Gura Humora pt:Gura Humorului ru:Гура-Гуморулуй simple:Gura Humorului sr:Гура Хуморулуји tg:Гура-Хуморулуй uk:Ґурагумора vi:Gura Humorului yi:גורא הומארא