Eroare în script: Nu există modulul „InfoboxSettlement”. Huși este un municipiu din județul Vaslui, aflat aproape de frontiera de est a României. Este o localitate de rang III, cu o populație de 29.510 locuitori (2002).[1]
Geografie[]
Municipiul Huși se situează în depresiunea omonimă, la o altitudine de 70-120 m, la 45 km est-nord-est de municipiul Vaslui. Este străbătut de pârâul Huși și este înconjurat de dealuri ocupate cu podgorii.
Istorie[]
Localitatea Huși este atestată documentar la sfârșitul secolului al XV-lea, mai precis la 1494, într-un document care amintește drumul „ce merge de la Vaslui la Huși”. Un alt document din 1497 amintește de Huși „ce iaste pe Drâslivțe”. Acestea sunt doar două documente ce amintesc de Huși, însă au mai existat și altele. În 1495, Ștefan cel Mare a construit aici o biserică cu hramul "Sfinții Apostoli Petru și Pavel". Un secol mai târziu, în 1598, domnitorul Ieremia Movilă a înființat Episcopia Hușilor, iar Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" a devenit catedrală episcopală.
Cu privire la originea Hușilor s-au emis mai multe ipoteze. Primul care a incercat să identifice originea orașului a fost episcopul Melchisedec Ștefănescu, care a realizat o cronică a Episcopiei Hușilor mergând cu evenimentele până la jumătatea secolului al XIX-lea. Acestuia i s-au alăturat și alți istorici cum ar fi Nicolae Iorga, Ioan Bogdan, Gh. Ghibănescu ș.a. Este o problemă încă deschisă, cu toate că varianta cea mai plauzibilă descoperită de ei este aceea că numele de Huși ar veni de la un boier Husul, care a avut moșii de o parte și de alta a Prutului.
O altă ipoteză privind originea este legată de primirea în această localitate, de către Alexandru cel Bun, a husiților, adepți ai teoriilor lui Jan Huss, alungați din Cehia după ce mentorul lor a fost condamnat și executat prin ardere pe rug de către Conciliul de la Konstanz.
Hușiul este numit uneori „orașul dintre vii”, fiind înconjurat în vechime din toate părțile de podgorii; în “Descrierea Moldovei”, Dimitrie Cantemir a plasat vinul de Huși pe locul al doilea după cel de Cotnari.
Dupa ocuparea sovietică a Basarabiei din iunie 1940, cea mai mare parte a materialelor de rezervă, personalul și arhiva postului Radio Basarabia au fost retrase de la Chișinău la Huși.[2]
Orașul Huși a obținuit statutul de municipiu în 1995.
Demografie[]
Conform recensământului din 2002, populația Hușiului era de 29.510 locuitori[1], dintre care 99,45% români (29.349 locuitori), 0,43% romi (129 locuitori) și 0,12% de alte etnii (32 locuitori). Din punct de vedere confesional, majoritatea este creștin-ortodoxă, dar există și creștini romano-catolici (pentru care ființează două parohii) Format:Demografie/Huși Conform recensământului din 2011, municipiul Huși are o populație de 24997 locuitori. [1].
Economie[]
Localizarea municipiului în centrul unei zone viticole face din Huși un important centru de vinificație. Industriile principale dezvoltate în Huși sunt cea constructoare de mașini-unelte și de utilaje pentru industria alimentară, industria pielăriei și încălțămintei, industria alimentară (băuturi alcoolice, conserve de legume și fructe, preparate din lapte, băuturi răcoritoare, preparate de panificație etc.), industria prelucrătoare a lemnului (fabrici de mobilă), materiale de construcții (cărămizi, teracotă) etc.
Administrație[]
Municipiul Huși are în prezent o modestă bibliotecă orășenească plus câteva biblioteci școlare.
Orașe înfrățite[]
- Format:Flagicon Sîngera (Republica Moldova)[3]
Turism[]
Orașul este un important punct turistic, aici aflându-se o catedrala episcopală ortodoxă, cu hramul "Sfinții Apostoli Petru și Pavel". Biserica a fost construită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în anul 1495, fiind refăcută din temelie de către episcopul Inochentie al Hușilor în perioada 1753-1756. Între anii 1598-1949 a îndeplinit rolul de catedrală episcopală a Hușilor, iar după reînființarea Episcopiei Hușilor în 1996 și-a reluat acest rol. Palatul episcopal a fost construit între 1782-1792. Episcopia are un muzeu episcopal reconstruit în perioada 1998-2003.
Alte obiective importante sunt Muzeul Municipal, înființat în 1957, Muzeul Viticulturii, precum și Muzeul memorial „Dimitrie Cantemir”.
Obiective turistice[]
Biserici[]
- Catedrala Episcopală a Hușilor (VS-II-a-A-06839) - a fost construită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în anul 1495, fiind refăcută din temelie de către episcopul Inochentie al Hușilor în perioada 1753-1756; se află pe Str. Mihail Kogălniceanu nr. 19
- Biserica "Sf. Voievozi" (VS-II-a-B-06832) - construită între anii 1849-1855 de către breasla negustorilor bogasieri; se află pe Str. Eroilor nr. 10
- Biserica "Sf. Dumitru" - construită între anii 1834-1836; se află pe Str. Ștefan cel Mare nr. 143
Clădiri istorice[]
- Banca Raiffeisen Bank (VS-II-m-B-06849) - clădire construită în perioada 1938-1940 și aflată pe Str. General Teleman nr. 1
- Casa Adam Mitache, azi Muzeul municipal (VS-II-m-A-06845) - clădire construită la începutul sec. al XIX-lea și aflată pe Str. General Teleman nr. 8
- Tribunalul fostului județ Fălciu, azi Casa de cultură "Alexandru Giugaru" (VS-II-m-B-06835) - clădire construită în anul 1892, reparată capital în anii 1988-1999 și aflată pe Str. Alexandru Giugaru nr. 1
- Liceul Teoretic "Cuza Vodă” (VS-II-m-B-06838) - clădire construită în 1913 și aflată pe Str. Mihail Kogălniceanu nr. 15
Monumente[]
- Statuia lui Ștefan cel Mare - realizată din bronz de sculptorul Gheorghe Alupoae și amplasată în 1995 în curtea Episcopiei
- Grupul statuar „Slavă eroilor români”[4] ridicat în memoria Eroilor din Primul Război Mondial (VS-IV-m-B-06915) - realizat de sculptorul Mihai Onofrei și amplasat în 1928 în Parcul Rodina
- Bustul lui Dimitrie Cantemir - realizat din piatră albă de sculptorul Iftimie Bârleanu și amplasat în centrul civic al orașului
- Bustul lui Alexandru Ioan Cuza - realizat din piatră albă de sculptorul Vasile Aciobăniței și amplasat în 1959 în parcul din fața Liceului “Cuza Vodă”
- Bustul lui Mihail Kogălniceanu - realizat din piatră albă de sculptorul Vasile Aciobăniței și amplasat în 1959 în fața Colegiului agricol “Dimitrie Cantemir”, pe strada Mihail Kogălniceanu
- Bustul generalului Gheorghe Teleman (VS-IV-m-B-06914) - realizat din bronz și amplasat în anul 1914 în Parcul Cuza Vodă
- Bustul pictorului Ștefan Dimitrescu (VS-IV-m-B-06916) - dezvelit în sec. XX în incinta Muzeului municipal de pe Str. General Teleman nr. 8
Personalități locale[]
Aici s-au născut sau au trăit parsonaje importante care au avut un rol important în istorie precum:
- Ion Alexandru Angheluș
- Gheorghe Bălțatu
- Aurel Bordenache - pictor, sculptor și grafician român
- Radu Cernătescu
- Vasile Coban
- Octavian Cotescu
- Alexandru Ioan Cuza
- Ștefan Dimitrescu
- Alexandru Giugaru
- Nicolae Hortolomei (1885-1961), medic chirurg, director al clinicii de Chirurgie și Urologie de la Spitalul Colțea din București, profesor universitar la Facultatea de Medicină, membru titular (1948) al Academiei Române
- Nicolae Malaxa
- Constantin I. Negoiță (1923-1993), medic internist, profesor la Facultatea de Medicină din Iași
- Mihai Ralea
- Petru Rareș
- Gheorghe Teleman
- Violeta Veturia Teodoru - istoric, muzeograf
- Corneliu Zelea Codreanu
Sport[]
- Fotbal
- Fotbal Club Muncipal Huși
- Steaua Mecanica Huși
Imagini[]
Note[]
- ↑ 1,0 1,1 Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numiteedrc_2002 - ↑ Radiofonie românească: Radio Basarabia
- ↑ http://www.husi.info/husul-s-a-infratit-cu-orasul-sangera/
- ↑ Planul Local de Acține pentru Mediu- județul Vaslui
Legături externe[]
Format:Orase-Vaslui
ace:Huşi ar:هوشي bg:Хуш da:Huși de:Huși en:Huși es:Huși fa:هوش (رومانی) fr:Huși he:חוש (עיר) hu:Huszváros id:Huşi it:Huşi nl:Huși pl:Huşi pt:Huşi ru:Хуши sr:Хуши tg:Хуши uk:Хуші vi:Huşi zh:胡希