Localități Wiki
Register
Advertisement

Eroare în script: Nu există modulul „InfoboxSettlement”.

Jimbolia (în Format:De, în Format:Hu, în Format:Sr, în bulgara bănățeană Džimbolj) este un oraș în județul Timiș, Banat, România. Are o populație de 11.136 locuitori (2002).[1]

Localizare[]

Orașul Jimbolia este situat în Câmpia Banatului, la contactul dintre Câmpia Timișului si Câmpia Mureșului. Se află la intersecția unor căi de comunicație ce fac legătura dintre România și Serbia, fiind și punct de frontieră feroviar și rutier la granița dintre cele două țări. Este legat de Timișoara prin DJ 59A și linia ferată Kikinda (SR) -Jimbolia - Timișoara.

Istorie[]

Prima atestare documentară sub numele de Chumbul in dijmele papale din 1333. A fost colonizată in 1766 cu populație germană si denumită Hatzfeld. Din 1924 aparține de România sub numele de Jimbolia.

Deoarece localitatea Jimbolia era de la colonizarea în 1766, mai mare (405 case) decât localitățile din imprejurime (cu numai 50-300 case), a ajuns de timpuriu loc de târg cu importanță economică în teritoriul aflat între orașele Timișoara si Kikinda. Deaceea, de mai multe ori în decursul istoriei sale a fost sediu administrativ pentru comunele din împrejurime.

Fișier:Statuia Sf. Florian Jimbolia.jpg

Statuia Sfântului Florian, protectorul pompierilor și simbol al orașului

Din 1766 până în 1778 este comună (între 1766-1768 comună dublă : Hatzfeld-Landestreu), în cadrul domeniului de coroană a familiei Habsburg. Între 1778-1890 aparține ca târgușor de Comitatul Torontal cu capitala la Becicherecul Mare (azi Zrenjanin în Iugoslavia). De districtul Jimbolia, (Zsombolyai járás) (1890-1918) au aparținut : comuna Zsombolya (Jimbolia), Grabácz (Grabați) și Vizezsdia (Vizejdia). În perioada 1918-1924 Jimbolia a aparținut Iugoslaviei, județului Belgrad, sub numele de Dzombolj . După predarea Jimboliei Statului Român la 10 aprilie 1924 în urma unui schimb de teritorii cu statul vecin, s-a format o nouă plasă cu sediul la Jimbolia. De Plasa Jimbolia în județul Timiș-Torontal, în perioda interbelică (1924-1950) aparțineau următoarele 8 localități : Jimbolia, Cărpiniș, Iecea Mare, Iecea Mică, Cenei, Bobda, Checea, Beregsău Mic.

În 1950 conform noii legi de impărțire teritorială (5/1950), este declarat oraș de subordonare raională fără reședință de raion în raionul Timișoara, regiunea Timișoara. De raionul Jimbolia ( 15.01.1956 - 1.01.1961) au aparținut 24 localități organizate in 14 comune și un oraș de subordonare raională.

La 16 februarie 1968 după noua împărțire administrativă a teritoriului României, Jimbolia devine al treilea oraș ca mărime după Timișoara și Lugoj în județul Timiș.

În ultimii ani, după Revoluția din Decembrie 1989, orașul a parcurs ample transformări de ordin economic, politic și social. Prezentul orașului este marcat de perspective pozitive în privința investițiilor străine, dotărilor edilitare și a dezvoltării orașului în general.

Populația[]

Fișier:Jimbolia2 028.jpg

Biserica romano-catolică

Format:Demografie/Jimbolia

Recensământul[2] Structura etnică
Anul Populația Români Germani Maghiari Romi Sârbi Slovaci Alte etnii
1880 8.621 39 7.848 529 - 84 20 101
1900 10.152 52 8.395 1.532 - 96 8 52
1930 10.873 660 7.640 2.097 213 141 26 17
1977 14.682 6.065 5.021 2.896 511 79 42 68
1992 11.830 7.901 1.112 1.961 695 62 34 65
2002 11.113 8.032 500 1.649 768 51 ? 113

Structura confesională[]

Conform recensământului din 2002, populația Jimboliei este caracterizată de un bipolarism confesional, cu două religii dominante. Majoritari sunt ortodocșii, care însumează circa 2 treimi din populație (7.165 locuitori sau 64,47%). Adepții religiei romano-catolice sunt circa o treime, cu 3.008 locuitori sau 27,06%. În afara acestor religii, mai sunt reprezentați, cu procente mai mici: penticostalii (cu 457 locuitori sau 4,11%), reformații (180 sau 1,61%) și alte culte, fiecare sub 1%.

Clima[]

Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)*
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
-1,5° 0,2° 5,9° 11,9° 16,0° 19,4° 21,4° 20,7° 16,7° 11,2° 5,5° 1,4° 10,7°
*conform Rodica și I. Munteanu

Politică și administrație[]

Din 2004 primar al orașului este Gábor Kaba (UDMR). Consiliul local: UDMR- 9, PD- 3, PNL - 2, PSD - 2, PRM - 1

    Partid Locuri Componența Consiliului
Format:Politica românească/culori partide/UDMR |   Uniunea Democrată a Maghiarilor din România 9 Format:Politica românească/culori partide/UDMR |   Format:Politica românească/culori partide/UDMR |   Format:Politica românească/culori partide/UDMR |   Format:Politica românească/culori partide/UDMR |   Format:Politica românească/culori partide/UDMR |   Format:Politica românească/culori partide/UDMR |   Format:Politica românească/culori partide/UDMR |   Format:Politica românească/culori partide/UDMR |   Format:Politica românească/culori partide/UDMR |  
Format:Politica românească/culori partide/DA |   Alianța Dreptate și Adevăr 7 Format:Politica românească/culori partide/DA |   Format:Politica românească/culori partide/DA |   Format:Politica românească/culori partide/DA |   Format:Politica românească/culori partide/DA |   Format:Politica românească/culori partide/DA |   Format:Politica românească/culori partide/DA |   Format:Politica românească/culori partide/DA |      
Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Partidul Social Democrat 2 Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |              
Format:Politica românească/culori partide/PRM |   Partidul România Mare 1 Format:Politica românească/culori partide/PRM |                

Localități înfrățite[]

Obiective turistice[]

  • Muzeul Ștefan Jäger
  • Muzeul Pompierilor "Florian" [1], [2],
  • Casa memorială „Dr. Karl Diel
  • Festivalul de Blues, „Jimbo Blues”
  • Muzeul Presei „Sever Bocu”

Personalități marcante[]

  • Ștefan Jäger (1877 - 1962), pictor
  • Karl Diel (1855 - 1930), chirurg
  • Ionathan X. Uranus, scriitor, preot
  • Petre Stoica (1931 - 2009), poet, scriitor, traducator, publicist, colectionar de presa, bibliofil

Imagini[]

Note[]

  1. Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite edrc_2002
  2. Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă și naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992

Bibliografie[]

Legături externe[]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Jimbolia
[[Fişier:Format:Portal/Imagine/Default|32x28px|alt=Portal icon]] Portal Banat

Format:Orase-Timis

de:Jimbolia en:Jimbolia eo:Jimbolia es:Jimbolia fa:جیمبولیا hu:Zsombolya id:Jimbolia it:Jimbolia nl:Jimbolia pl:Jimbolia pt:Jimbolia sr:Жомбољ tg:Жимболия uk:Жимболія vi:Jimbolia zh:任博利亞

Advertisement