Eroare în script: Nu există modulul „InfoboxSettlement”.
Steagul judeţului Arad
Județul Arad este situat în vestul României și cuprinde teritorii din Crișana și din Banat. Județul se întinde de o parte și de alta a Mureșului și a Crișului Alb. Se învecinează cu Bihorul la nord și nord-est,cu Alba la est, Hunedoara la sud-est, Timiș la sud și cu Ungaria la vest. Suprafața pe care se întinde este de 7754 kmp. Din punct de vedere administrativ cuprinde, 10 orașe (din care 1 municipiu) , 68 de comune și 270 de sate (2004). Străbătut de râul Mureș, teritoriul său este cuprins în proporție de aproximativ 3/4 în regiunea Crișana, restul fiind în cadrul regiunii Banat. Reședința de județ se află la Arad.
Populația[]
Format:Demografie/Județul Arad
Conform recensământului din anul 2002, județul Arad avea o populație de 461.791 și o densitate de 59,5 locuitori pe kilometru pătrat, sub media națională de densitate (93/km²), dintre care 222.248 bărbați și 239.543 femei.[1] Durata medie a vieții pe perioada 2001-2003 a fost de 70,35 (66,92 la bărbați, respectiv 73,85 la femei). Populația la diferite recensământuri: 1930=488.360 loc.; 1948=476.210 loc.; 1956=418.248 loc.; 1966=418.250 loc.; 1972=494.828 loc.[necesită citare]
După etnie, populația județului era formată în 2002 din:[1]
- Români: 84,72%
- Maghiari: 10,45%
- Țigani/Romi: 1,94%
- Slovaci: 1,18%
- Germani: 0,87%
- Ucraineni: 0,29%
- Sârbi: 0,19%
În anul 2011 populația județului era formată din următoarele etniiRecensământul Populației și al Locuințelor (2011):
- Români : 343.163 persoane (83,9%)
- Maghiari: 37.067 persoane (9,1%)
- Țigani (romi): 16.546 persoane (4%)
- Slovaci: 4.444 persoane (1,1%)
- Germani : 2.956 persoane (0,8%)
- Ucrainieni: 1.295 persoane (0,3%)
- Sârbi: 875 persoane (0,2%)
- Bulgari: 557 persoane (0,1%)
- Alte etnii: 1190 persoane (0,3%)
- Nedeclarați: 0,2% [1]
Geografie[]
Situat în vestul României, județul Arad se întinde pe sectoarele estice ale Câmpiei Pannonice (Câmpia Aradului, Câmpia Înaltă a Vingăi, Câmpia Crișurilor, Câmpia Cermeiului). Ca formațiune orografică, apare depresiunea golf specifică Munților Apuseni (Depresiunea Zărandului). O particularitate o constituie trecerea bruscă de la câmpie la munte, nuanțată în mod special prin contactul dintre Munții Zărandului și Câmpia Aradului și cel dintre Câmpia Cermeiului și Munții Codru-Moma în vest. Punctele extreme sunt: 20°45’ long. E (Nădlac la vest) și 22°39’ (Târnăvița la est) long. E, respectiv 45°58’ (Labașinț la sud) și 46°38’ latitudine nordică (Berechiu la nord).
Județul se învecinează:
- la nord cu județul Bihor,
- la est cu județele Alba și Hunedoara,
- la sud cu județul Timiș, și
- la est cu județele Csongrád și Békés din Ungaria.
Relieful din punctul de vedere al regimului înălțimii coboară în trepte dinspre est spre vest:
- Munții Zărand, Munții Codru-Moma și porțiuni din Masivul Bihor (Găina)
- Altitudinea maximă: Vârful_Găina,_Masivul_Găina 1486 m (aflat la întretăierea a 3 județe în Masivul Bihor, vf. Pleșu 1112 m în Munții Codru-Moma
- Dealurile de Vest (Dealurile piemontane ale Zărandului și Beliu-Cermei, Dealurile Lipovei)
- Câmpia Aradului, Câmpia joasă a Mureșului, Câmpia înaltă a Vingăi și Câmpia Crișurilor (Crișului Alb, Crișului Negru)
Arii Protejate[]
- Parcul Natural Lunca Muresului
- Rezervația naturală Prundul Mare
- Rezervația naturală Runcu Groși
- Rețeaua hidrografică
- Râul Mureș cu afluenții săi: Valea Corbesti, Troas, Bârzava, Milova, Cladova, etc.
- Crișul Alb cu afluenții săi: Halmagel, Leuci, Tacasele, Cremenoasa, Zimbru, Valea Deznei, Valea Monesei, Talagiu, Hontisor, Chisindia, Cigher, etc.
- Canale: Morilor, Matca.
- Crișul Negru cu afluentul său Teuz
- Principalele lacuri: Tauț (lac de acumulare), Seleuș, Cermei, Rovine și Balta Țiganilor (heleștee).
Politica[]
Harta politica Arad
Diviziuni administrative[]
Județul este compus din un municipiu, 9 orașe și 68 de comune (2005).
Municipii[]
În județul Arad la 1 iulie 2007 au fost un municipiu, nouă orașe, 68 comune de care aparțin 283 sate.
Aradul (reședință de județ).
Orașe în ordinea descrescătoare a populației[]
Din totalul populației stabile din județ 223 mii persoane - 54,52% locuiau în mediu urban, iar 186 mii - 45,48% în mediu rural. / Recensământul Populației - 2011
- Arad - 147.922 locuitori
- Pecica - 11.885 locuitori
- Sântana - 10.725 locuitori
- Vladimirescu (comună) - 10.076 locuitori
- Lipova - 9.648 locuitori
- Ineu - 9.078 locuitori
- Chișineu-Criș - 7.577 locuitori
- Nădlac - 7.185 locuitori
- Curtici - 6.849 locuitori
- Pâncota - 6.651 locuitori
- Sebiș - 5.831 locuitori
Comune[]
Comunele județului Arad (nr. locuitori)
|
Economie[]
Împreună cu județul Timiș formează una din cele mai dezvoltate regiuni ale României. Mulțumită apropierii sale de graniță, județul atrage un număr mare de investitori străini. Construcția autostrăzii
- Agricultura
Potențialul agricol este bine pus în valoare, câmpiile Aradului fiind considerate excelente pentru cultivarea cerealelor și legumelor
- Industria
Județuil Arad este al cincilea județ din țară în privința numărului de firme cu capital străin nou înființate. În Arad există zone industriale, parcuri industriale private iar în Curtici o zonă liberă. Zonele industriale din Arad:
- Zona Industrială Est înființată în 2001 cu o suprafață de 20 hectare, situat pe DN1
- Zona Industrială Nord înființată în 2004 cu o suprafață de 110 hectare, cu acces de pe centura municipiului Arad
- Zona Industrială Sud/Zădăreni înființată tot în 2004 de 150 hectare
Alte zone industriale au fost create la Pecica, Sântana și Chișineu Criș.
Industriile predominante în județ sunt:
- Industria alimentară
- Industria textilă
- Industria de componente și accesorii auto
- Industria prelucrării lemnului
Cultură și Educație[]
Turism[]
Monumente istorice[]
Principalele destinații turistice sunt:
- Cetatea de piatră Șiria ( 1331), cu statut de cetate regală. Printre ocupanții ei s-au numărat Iancu de Hunedoara, regele Sigismund de Luxemburg, despotul sârb George Brâncovici, Matei Corvin, familia Báthory.
- Cetatea de piatră Șoimoș ( 1278 ) - Lipova
- Cetatea Agriș ( 1400 )
- Cetatea Deznei
- Cetatea Ineului
- Cetatea Șoimoș din Lipova
- Fortăreața Tauț (sec XII )-ruine
- Cetatea Aradului, singura cetate din Transilvania, construită în stil Vauban, păstrată intactă, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
- Castelul Bohus ( sec XIX ), Șiria, construit în stil neoclasic, actualmente muzeul Ioan Slavici
- Castelul Brazi, construit în stil neoclasic( 1800 )
- Castelul Bulci/Mocioni( sec XIX )
- Castelul din Buteni
- Castelul Csernovics din Șimand
- Castelul Dietrich-Sukowski din Pâncota
- Castelul din Gurahonț
- Castelul Keszony din Curtici (1769)
- Castelul Kover-Appel din Fântânele
- Castelul din Conop ( sec XVIII ), a aparținut familiei nobiliare maghiare Knopi, situat în localitatea Odvoș, comuna Conop
- Castelul Curtici ( 1769 )
- Castelul Macea, însoțit de o frumoasă grădină botanică
- Castelul Mocioni-Teleki din Căpâlnaș
- Castelul Purgly din Șofronea (1889)
- Castelul Salbek din Petriș
- Castelul Săvârșin (1870)- domeniu regal
- Castelul Șiria ( secXVII ), construit în stil baroc - Galșa din Șiria
- Castelul Solymosy din Mocrea
- Castelul din Șepreuș
- Monumentul ostașilor români - Arad
- Monumentul eroilor - Păuliș
Târguri și expoziții[]
În Arad și județul Arad anual sunt organizate mai multe târguri și expoziții, printre care:
- Festivalul clătitelor de la Moneasa
- Festivalul părădăicilor de la Macea
Edificii religioase[]
- Mănăstirea Hodoș - Bodrog din Bodrogul Nou, cea mai veche așezare monastică din țara noastră, cu viața monahală neîntreruptă. Prima atestare documentară cunoscută, este din anul 1177. Aici se găsesc valoroase picturi, numeroase manuscrise și alte piese muzeistice
- Mănăstirea Bezdin (1334)
- Biserica sârbeasca Arad (1698 ), construită în stil baroc
- Mănăstirea franciscană (1756) - Radna
- Mănăstirea Sf. Simion(1760-1762) - Arad Gai
- Biserici de lemn - Buceava, Groșii Noi, Hălmagiu, Săvârșin.
- Biserica Penticostală "Betania" Arad
- Biserica Greco-Catolică Unită din Arad
Etnografie[]
Țara Zărandului este una dintre cele mai renumite zone etnografice din țară. În localități precum Bata, Bârzava, Căpâlnaș, Buteni, se conservă piese de valoare și originalitate inestimabilă.
Note[]
Surse[]
Legături externe[]
Format:Legături externe
- Oglinda de Vest este un ziar online, regional din vestul țării
- VESTIC Ziar online în vestul României, pentru a afla din prima sursă tot ce este important să știi
- OBSERVATOR Interfața online a ziarului Observator arădean
- Colegii uninominale pentru alegerea Camerei deputaților în județul Arad
- Colegii uninominale pentru alegerea Senatului în județul Arad
- Centrul Zonal Ecologic Arad
- Codurile poștale ale localităților din județul Arad
- Harta Turistica a județului Arad
Vezi și[]
- Județele României
- Județele interbelice ale Regatului României
- Listă de localități din județul Arad
- Listă de comune din județul Arad
- Lista monumentelor istorice din județul Arad
- Lista rezervațiilor naturale din județul Arad
- Galeria de steme și steaguri ale județului Arad
- Euroregiunea DKMT
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Format:Rezervatiinaturalear
ace:Propinsi Arad an:Provincia d'Arad bg:Арад (окръг) ca:Província d'Arad cs:Arad (župa) da:Arad (distrikt) de:Kreis Arad el:Αράντ (νομός) en:Arad County eo:Distrikto Arad es:Arad (distrito) et:Aradi maakond fi:Arad (piirikunta) fr:Județ d'Arad gl:Condado de Arad hr:Arad (županija) hu:Arad megye id:Provinsi Arad it:Distretto di Arad ja:アラド県 ko:아라드 주 la:Aradinum (circulus) lt:Arado apskritis mk:Арад (округ) ms:Daerah Arad nl:District Arad (Transsylvanië) nn:Arad fylke no:Arad (fylke) pl:Okręg Arad pnb:اراد کاؤنٹی pt:Arad (distrito) ru:Арад (жудец) simple:Arad County sk:Arad (župa v Rumunsku) sq:Qarku Arad sr:Арад (округ) sv:Arad (județ) tg:Вилояти Арад tr:Arad ili uk:Арад (повіт) vi:Arad (hạt) wa:Arad (distrik roumin) war:Kondado han Arad zh:阿拉德縣