FANDOM


Eroare în script

Bacăul este județ în regiunea Moldova din România. Suprafața: 6.603 km²; reședința: municipiul Bacău; principalele cursuri de apă: Siret, Bistrița, Trotuș, Tazlău, Berheci, Zeletin; principalele lacuri: Bălătău (baraj natural), Belci, Poiana Uzului (alimentare cu apă), Racova, Gârleni, Șerbănești și Lilieci (hidroenergetice); altitudine maximă: vf. Grindușu (M. Tarcău) 1.664 m, vf. Nemira 1.648 m, vf. Șandru Mare 1.639 m (M. Nemira). Județe vecine: la est județul Vaslui, la sud județul Vrancea, la vest județul Covasna și județul Harghita, la nord județul Neamț.

IstorieEdit

Intersecată de drumuri ce străbăteau văile Siretului, Bistriței și Trotușului, teritoriul județului Bacău a cunoscut de timpuriu o intensă activitate umană, atestată de numeroase descoperiri arheologice.

În epoca stăpânirii romane asupra unei părți a Daciei, pe teritoriul județului Bacău și nu numai, și-a desfășurat existența lumea carpică, creatoare în secolele II-III a unei interesante civilizații. Cercetările de la Măgura, Bărboasa, Cârligi, Sohodol, Săucesti au contribuit la cunoașterea istoriei și civilizatiei carpice, continuitoarea istoriei și civilizației geto-dacice.

Carpii sunt dacii liberi, ce locuiau la est de Carpați. Legătura lor cu lumea romană este dovedita de ceramica și obiectele de podoabă de factură romană și prezența monedei romane(peste 37% din totalul tezaurelor de monede romane din secolele II-III descoperite în Moldova provin de pe teritoriul județului Bacău; cel mai mare este cel de la Măgura din 1976 în greutate de 10 kg, ale cărui monede sunt emise de Augustus și Septimius Severus).

Urmașii geto-dacilor din epoca lui Burebista și Decebal, a daco-carpilor din secolele II-III au constituit factorul de bază al dezvoltării istorice pe teritoriul judetului. Istoria dovedește continuitatea populației autohtone în veacurile următoare precum și includerea acestor regiuni în aria în care s-a plămădit și dezvoltat poporul roman. Evoluția procesului de maturizare a feudalismului, la est de Carpați a avut drept urmare apariția târgurilor. Într-un document emis de cancelaria domnitorului Alexandru cel Bun la 6 Octombrie 1408, sunt menționate târgurile de la Bacău și Trotuș. Întemeierea așezării este și mai veche. Cu ocazia unor săpături, în orașul Bacău s-a descoperit ceramică din secolele XII-XIV precum și monede bătute de Petru Mușat (1375-1391). Datorită privilegiilor acordate de către domnie negustorilor străini, Bacăul s-a dezvoltat repede. In secolul XV ajunsese târg însemnat de negustori și meșteșugari, unde se făceau operații de vamă, există o autoritate judiciară și organe de execuție.

Pe văile Berheciului, Siretului și Bistriței au fost găsite străvechi elemente arheologice de viață românească, care ne introduc treptat într-un ev mediu dominat de strălucitele realizări din vremea domniei lui Ștefan cel Mare, fiul acestui județ, născut la Borzești în 1436. De numele acestei localități se leagă și cunoscuta legendă "Stejarul din Borzești", referitoare la un episod din copilăria lui Ștefan cel Mare. Dezvoltarea societății feudale pe aceste meleaguri și importanța Bacăului ca centru de civilizație urbană sunt atestate de documente istorice (în privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun la 6 octombrie 1408 negustorilor din Liov), cât și de construcțiile cu o frumoasă arhitectură: Curțile Domnești de la Bacău, biserica de la Borzești sau biserica de la Târgu Ocna.

In secolul XV ajunge reședința domnească. Fiul lui Ștefan cel Mare, Alexandrel, asociat la domnie (1490-1496) tatălui său, a construit o curte domnească (1481-1482) și a zidit biserica "Precista" (sfințită la 1 ianuarie 1491) care există și astăzi dar care din cauza renovarilor greșit facute nu mai păstreaza aspectele caracteristice din acea vreme.

În prima jumătate a sec. XIX , istoria locuitorilor Bacăului se va integra organic în procesul general de renaștere națională participând activ la marile evenimente, expresie a încheierii procesului de formare a națiunii române. Bacăul era cel mai important centru din Moldova unde mișcarea pentru unire luase mari proporții. După unire județul se dezvolta mai repede pe toate planurile.

La Solonț în martie 1858 și-a început activitatea prima fabrică de gaz. Satul Valea Arinilor devine în 1859 cel mai important centru de prelucrare a petrolului din Moldova. La Comănești se încerca valorificarea cărbunilor de pamant. Înainte de 1864 în Bacău funcționau fabrici de ulei, rachiu, cărămidă, una de bere, o tăbăcărie, una de săpun și alta de ulei vegetal. La Sascut în 1875 s-au pus bazele fabricii de zahăr. În 1877 industria băcăuană era formată din 6 fabrici de cărămidă, 5 tăbăcării, o fabrica de lumânări, una de țuică. În următorii 2 ani s-au adăugat 4 fabrici de pâine, 4 de teracotaă, 2 de mezeluri și de săpun. În 1881 apare prima fabrica de hârtie Letea, în 1885 se înființează fabrica de postav Buhuși.

În primul război mondial pe teritoriul județului Bacău s-au desfașurat lupte grele la: Oituz, Cașin, Târgu Ocna unde ostașii români au dat dovadă de mult eroism împotriva armatelor germane. Din punct de vedere militar în anii 1916-1918 aici la porțile de sud-vest ale Moldovei, în actualele județe Bacău și Vrancea s-a hotărât soarta întregului popor român (numai județul Bacău a participat cu cca 30000 de soldați și ofițeri). În 1920 în județ funcționau 880 de fabrici din care una de hârtie, cea mai modernă din țară, și doua de spirt, cele mai sistematice din țară. În 1935 numai în orasul Bacău existau 57 unități industriale dintre care 40 active și 17 inactive.

Al Doilea Război Mondial a avut rezultate dezastruoase asupra industriei băcăuane. În august 1944 în județ nu funcționau decât 26 de mici întreprinderi. Între 1950-1975 s-au pus în funcțiune termocentralele de la Comănești și Borzești apoi hidrocentralele de pe Bistrița aval. Cea mai mare realizare industrială a județului între 1960-1968 a fost platforma Borzșsti unul din cei mai importanți piloni ai industriei chimice românești.

Stema județuluiEdit

În aprilie 2008, în ședință de Guvern a fost aprobată stema actuală a județului Bacău. Stema județului este reprezentată de un scut triunghiular cu marginile rotunjite, care cuprinde un munte de sare despicat în două culori. În partea dreaptă se vede un soare stilizat, pe un fond de culore argintie, în timp ce în stânga, în cîmp roșu, se află o semilună argintie. Muntele de pe stemă raprezintă „cel mai vechi semn heraldic pentru ținutul și județul Bacău” și „evocă activitatea milenară de extragere a sării” în zonă. Soarele și luna, semnifică „fertilitatea solului și, respectiv, credința în biruință”.

Județul a folosit în timp de 18 ani o stemă provizorie ce înlocuia pe cea creată în anul 1957, care a fost utilizată până în luna decembrie 1989.

Geografie Edit

Județul Bacău ocupă suprafața de 662.052 hectare, adică 2,8 % din teritoriul României. Județul este acoperit în proporție de 48,5% de teren arabil și 39,8% de păduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variația reliefului arată distribuția egală a munților, dealurilor, platourilor și câmpiilor, scăzând în altitudine de la 1.664 m în vest (Munții Tarcăului) la 100 m în est (Valea Siretului). Rețeaua hidrografică este alcatuită în principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului și din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale râurilor Bistrița, Tazlău, Uz și Siret. Dacă în secolele XIV-XV Bacău era un important oraș manufacturier și comercial, în această regiune, în prima decadă a secolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatării și prelucrării petrolului și a lemnului la scară industrială, cât și prima fabrică de hârtie, textile și încălțăminte. Din punct de vedere al organizării teritorial-administrative, județul Bacău este alcătuit din 87 unități teritorial-administrative, trei municipii (Bacău, Onești) și Moinești, cinci orașe (Buhuși, Comănești, Dărmănești, Slănic-Moldova și Târgu Ocna) și 85 comune. În 31 august 1997, Municipiul Bacău, reședința județului Bacău, avea 208.556 locuitori, fiind al 12-lea oraș din Romania din punct de vedere al numărului de locuitori. Populația de 745.443 locuitori la 31 august 1997 plasează județul Bacău pe locul șase după Municipiul Bucuresti, județele Prahova, Iași, Dolj și Constanța. Densitatea medie a populației în județul Bacău este de 112,86 locuitori pe km pătrat, cu cea mai mare densitate de 230 locuitori pe km pătrat în zona industrializată în care locuiește 50,54 % din populația județului.

Rezervații naturaleEdit

Lista rezervațiilor naturale din județul Bacău

Județe vecine Edit

Diviziuni administrative Edit

Județul este compus din 3 municipii, 5 orașe și 85 de comune (2005).

Cele mai mari orașe din Județul Bacău

Bacău
Bacău

Loc Oraș Pop. Loc Oraș Pop.

Comăneşti
Comănești

1 Bacău 175.921 5 Buhuși 18.746
2 Onești 51.416 6 Dărmănești 14.194
3 Moinești 24.210 7 Târgu Ocna 13.576
4 Comănești 23.697 8 Slănic Moldova 4.996
conform recensământului din 2002[1]

Municipii Edit


Comune Edit

Populația Edit

Format:Demografie/Județul Bacău

Economia Edit

Județul Bacău este unul dintre cele mai industrializate din Moldova, având două mari rafinării de petrol situate lângă localitățile Onești și Dărmănești. Activitățile industriale principale cuprind: Industria Petrochimică; Industria Nutrițională; Industria de Lemn și de Hârtie; Industria Textilă; Industria Mecanică; Industria Aeronautică.

Personalități Edit

Educație Edit

Instituții de învățământ Edit

Universități Edit

Școli Postliceale Edit

  • Grupul Școlar Preuniversitar „Constantin Brâncoveanu” Bacău
  • Grupul Școlar Profesional Tehnic, Economic și de Arte „Național Construct” Bacău
  • Școala Postliceală „Humanitas” Bacău
  • Școala Postliceală Sanitară „Hera” Bacău
  • Școala Postliceală Sanitară F.E.G. Bacău [3]
  • Școala Postliceală „Carol Davila” Onești

Licee Edit

  • Colegiul Național „Vasile Alecsandri" Bacău [4]
  • Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu" Bacău [5]
  • Colegiul Național „Ferdinand I" Bacău [6]
  • Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel Mare" Bacău [7]
  • Colegiul Național „Dimitrie Cantemir" Onești [8]
  • Colegiul Național „Grigore Moisil” Onești [9]
  • Colegiul Național „Costache Negri” Târgu Ocna [10]
  • Colegiul „Henri Coandă" Bacău
  • Colegiul „Mihai Eminescu" Bacău [11]
  • Colegiul Economic „Ion Ghica" Bacău [12]
  • Colegiul Tehnic de Comunicații „Nicolae Vasilescu Karpen" Bacău [13]
  • Colegiul Tehnic „Anghel Saligny" Bacău [14]
  • Colegiul Tehnic „Dimitrie Mangeron" Bacău
  • Colegiul Tehnic„Letea” Bacău [15]
  • Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” Onești [16]
  • Colegiul Tehnic „Petru Poni” Onești [17]
  • Colegiul Tehnic „Grigore Cobălcescu” Moinești
  • Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” Comănești
  • Colegiul Tehnic „Ion Borcea” Buhuși [18]
  • Colegiul Sportiv „Nadia Comăneci” Onești
  • Colegiul National de Artă „George Apostu” Bacău
  • Liceul Teoretic „Spiru Haret” Moinești
  • Liceul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif" Bacău
  • Liceul Teologic „Fericitul Ieremia” Onești
  • Liceul cu Program Sportiv Bacău
  • Grupul Școlar „Grigore Tabacaru" Bacău
  • Grupul Școlar „Grigore Moisil" Bacău
  • Grupul Școlar „Petru Rareș" Bacău
  • Grupul Școlar „Alexandru Vlahuță” Podu Turcului
  • Grupul Școlar de Ecologie și Protecția Mediului „Grigore Antipa" Bacău
  • Grupul Școlar Industrial Târgu Ocna
  • Grupul Școlar Industrial Construcții de Mașini Dărmănești
  • Grupul Școlar Auto Onești
  • Grupul Școlar Agricol „J.M. Elias” Sascut
  • Grupul Școlar Agricol Hemeiuș

Cultură Edit

Biblioteci Edit

  • Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” Bacău [19]
  • Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” Onești
  • Biblioteca Municipală „Ștefan Luchian” Moinești
  • Biblioteca Orășenească „George Bacovia” Buhuși
  • Biblioteca Orășenească Comănești
  • Biblioteca Orășenească Dărmănești
  • Biblioteca Orășenească Slănic-Moldova
  • Biblioteca Orășenească Târgu-Ocna

Atracții turistice Edit

Muzeul De Știinte ale Naturii, Muzeul de Istorie, Muzeul de Arte, Casa memorială George Bacovia, Casa memorială Nicu Enea, Biserica Precista

Aeroportul din Bacău Edit

Sport Edit

Atletism Edit

Fotbal Edit

Handbal Edit

Volei Edit

Mass-Media Edit

Ziare şi revisteZiare Edit

Note Edit

Distributia populatiei in judet

Legături externe Edit

Vezi și Edit

Note Edit

  1. Recensământul din 2002 - Date la nivel de țară (etnie, limba maternă, religie) - Accesat la data de 20.04.2009

Format:Rezervatiinaturalebcace:Propinsi Bacău an:Provincia de Bacău ar:إقليم باكاو bg:Бакъу (окръг) ca:Província de Bacău cs:Bacău (župa) da:Bacău (distrikt) de:Kreis Bacău en:Bacău County eo:Distrikto Bacău es:Bacău (distrito) et:Bacău maakond fi:Bacău (piirikunta) fr:Județ de Bacău gl:Condado de Bacău hr:Bacău (županija) hu:Bákó megye id:Provinsi Bacău it:Distretto di Bacău ja:バカウ県 ko:바커우 주 la:Bacău (circulus) lt:Bakeu apskritis mk:Бакау (округ) ms:Daerah Bacău nl:District Bacău nn:Bacău fylke no:Bacău (fylke) pl:Okręg Bacău pnb:باکیؤ کاؤنٹی pt:Bacău (distrito) ru:Бакэу (жудец) simple:Bacău County sk:Bacău (župa) sq:Qarku Bacău sr:Бакау (округ) sv:Bacău (județ) tg:Вилояти Бакау tr:Bacău ili uk:Бакеу (повіт) vi:Bacău (hạt) wa:Bacău (distrik roumin) war:Kondado han Bacău zh:巴克烏縣

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Also on FANDOM

Random Wiki