Localități Wiki
Register
Advertisement

Eroare în script: Nu există modulul „InfoboxSettlement”.

Bistrița-Nasăud este un județ în Transilvania, România. Județul Bistrița-Nasăud este împărțit, din punct de vedere administrativ, într-un municipiu, 3 orașe și 58 de comune cu 235 de sate. Se învecinează cu județele Cluj, la vest, Maramureș, la nord, Suceava, la est și Mureș la sud.

Populația[]

Format:Demografie/Bistrița-Năsăud

În 2002, județul avea 311 657 locuitori, dintre care: Români: 90.25% Maghiari: 5.88% Țigani: 3.57% Germani: 0.21% Alte etnii: 0.07%

Stema județului[]

Fișier:Stema Bistrita-Nasaud.svg

Stema judeţului Bistriţa-Năsăud

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Descrierea stemei: Stema județului Bistrița-Năsăud se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond de azur, se află o acvilă naturală, ținând în ciocul roșu o cruce ortodoxă de aur și având pe piept un scut de argint cu inițialele VRR (Virtus Romana Rediviva); la baza acvilei se află o carte deschisă, de culoare albă. În cartierul secund, pe câmp de aur, este reprezentată, în culoare naturală, lupoaica cu Romulus și Remus. În cartierul trei, pe fond roșu, este conturat un scut cu bordură de aur, cu marginile neregulate, al cărui câmp este, de asemenea, roșu; în interiorul acestuia se află capul de bour, în culoare naturală, având între coarne o stea de aur, formată din șase raze. În cartierul patru, pe fond de argint, se află un personaj purtând costum popular, ținând în mâna dreaptă o suliță, iar în cea stângă, un scut cu ornament floral.

Semnificația elementelor însumate: Acvila, lupoaica capitolină și deviza evocă originea latină a poporului roman. Personajul îi amintește pe grănicerii români din Năsăud. Scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deținute de domnii Moldovei în zonă și la relațiile existente în epoca feudală între domnii Moldovei și aceste ținuturi.

Politica[]

Fișier:Harta Politică a județului Bistrița Năsăud ..png

Harta politică a județului Bistrița Năsăud

Date istorice[]

Fișier:Nasaud turm.jpg

Biserica grănicerească (greco-catolică) din Năsăud

  • 106-271 e.n.: cea mai mare parte din actualul județ Bistrița-Năsăud era inclusă în provincia romană Dacia, vestigiile care dovedesc acest fapt sunt castrele romane de la Orheiu Bistriței, Ilișua și Livezile.
  • 1235: Este atestată documentar așezarea Beclean.
  • 1241-1242: Așezările Bistriței și împrejurimile au fost devastate de marea invazie tătară.
  • 1264, iul.16: Prima mențiune documentară a orașului Bistriței.
  • 1353: Orașul Bistrița capătă dreptul de a avea pecete proprie și de a organiza un târg anual.
  • 1409: Sigismund de Luxemburg acordă bistrițenilor dreptul de a ridica ziduri de apărare în jurul orașului.
  • 1440: Așezarea Năsăud este menționată în documentele vremii.
  • 1452: Regele Ladislau Postumul donează orașul Bistrița guvernatorului Ioan de Hunedoara.
  • 1529-1546: Bistrița a fost stăpânită de Petru Rareș.
  • 1601: Trupele generalului Basta asediază orașul Bistrița, provocându-i mari distrugeri.
  • Împărăteasa Maria Terezia hotărăște să ridice împotriva năvălirii tătare un riguros sistem de graniță militară, care s-a extins și pe valea Rodna, valea Șieului și valea Someșului; astfel, la Năsăud, a fost înființat Districtul Grăniceresc Năsăud.
  • 1762, 15 aprilie: Decretul imperial pentru înființarea miliției naționale grănicerești, în urma căruia ia ființă regimentul II românesc de la Năsăud.
  • 1790-1792: Este construită în Bistrița biserică românească de pe str. Crinilor. Fostul lăcaș de închinare se aflase în Hrube.
  • 1794: Se înființează Institutul Militar Năsăud, cu predare în limbile română, germană și latină.
  • 1863: La Năsăud se deschid porțile vestitului liceu care i-a avut ca elevi pe George Coșbuc, Liviu Rebreanu, Ion Pop-Reteganul.
  • 1884: Episcopul Ioan Sabo, al Episcopiei de Gherla, a sfințit catedrala greco-catolică din Năsăud.
  • 1888: Este inaugurată noua clădire a gimnaziului din Năsăud.
  • 1893: Biserica fostei mănăstiri minorite (1270-1280) a fost cumpărată de către Biserica Greco-Catolică. A fost întabulată în anul 1895.
  • 1918: La 4 noiembrie a luat ființă Sfatul Național Român din comitatul Bistrița-Năsăud, avându-l în frunte pe memorandistul Gavril Tripon.

Lista orașelor din județul Bistrița-Năsăud[]

Atracții turistice[]

Monumente de arhitectură

  • Ruinele Cetății Ciceului
  • Casa Argintarului, Bistrița
  • Turnul Dogarilor, Bistrița
  • Ruinele cetății Rodnei, Rodna
  • Ruinele castrului roman Orheiu Bistriței
  • Clădirea Poștei Vechi, Bistrița

Lăcașe de cult

  • Biserica reformata Nimigea de jos
  • Biserica reformata Beclean
  • Biserica Evanghelică din Bistrița
  • Biserica Ortodoxă, Bistrița
  • Cadedrala Ortodoxă, Bistrița
  • Biserica Greco-Catolică, Bistrița
  • Biserica Catolică, Bistrița
  • Biserica Reformată, Bistrița
  • Sinagoga, Bistrița
  • Biserica Evanghelică, Dumitra
  • Biserica Evanghelică, Herina
  • Mănăstirea de la Vad, Ciceu
  • Mănăstirea Nușeni, Nușeni
  • Mănăstirea Piatra Fântânele, Piatra Fântânele

Muzee și expoziții

  • Muzeul Județean Bistrița-Năsăud, Bistrița (Muzeul deține cea mai bogată și complexă colecție de concrețiuni grezoase din lume[1])
  • Muzeul Grăniceresc Năsăudean
  • Muzeul de sub poartă, Livezile
  • Muzeul de Artă Comparată, Sângeorz-Băi
  • Muzeul Casa Argintarului, Bistrița
  • Casa Memorială Andrei Mureșanu, Bistrița
  • Casa Memorială Liviu Rebreanu, Liviu Rebreanu
  • Casa Memorială George Coșbuc, Coșbuc
  • Casa Memorială Ion Pop-Reteganul, Reteag

Peșteri

  • Peștera Izvorul Tăușoarelor (în apropiere de Rebrișoara) - este cea mai adâncă peșteră din România (478.5m), iar galeriile subterane se întind pe aproximativ 16.5km.
  • Peștera Jgheabul lui Zalion (prin diferența sa de nivel de 242m, este a doua din România),
  • Peștera Grota Zânelor.
  • Peștera Măglei
  • Peștera Baia lui Schneider
  • Peștera Cobășel

Lacuri:

  • Lacul Lala Mare sub vârfului Ineu, lac glaciar.
  • Lacul Lala Mic sub vârfului Ineu, lac glaciar.
  • Lacul Cetățele cunoscut și ca Tăul Căianului.
  • Colibița baraj artificial în munții Căliman.
  • Tăul Zânelor.
  • Lacul Zagra, Zagra.

Rezervații naturale

  • Rezervația mixtă „Ineu - Lala”.
  • Piatra Corbului de la Budacul de Sus, parc geologic și vegetal, situat în munții Călimani.
  • Muntele de sare de la Sărățel.
  • Zăvoaiele Borcutului.
  • Rezervația Tăușoare-Zalion de la Gersa
  • Rezervația naturală „Peștera de la Izvorul Tăușoarelor”.
  • Peștera Jgheabul lui Zalion
  • Râpa Verde
  • Râpa cu păpuși, Domnești
  • Piatra Fântânele din Munții Bârgău
  • Rezervația naturală „La Sărătură” de la Blăjenii de Jos
  • Rezervația botanică Poiana cu narcise din Muntele Saca (Munții Rodnei)
  • Poiana cu narcise de la Mogoșeni
  • Pădurea din șes de la Orheiu Bistriței
  • Vulcanii noroioși de la Monor, Bistrița-Năsăud
  • Lacul Cetățele sau Tăul Căianului de la Căianu Mic.
  • Râpa Mare de la Budacu de Sus
  • Râpa Neagră de la Budacu de Sus
  • Comarnic de la Cușma
  • Valea Repede din Munții Călimani
  • Rotunda-Preluci din Munții Rodnei
  • Lacul Zagra, Zagra sau Tăul lui Alac".
  • Stânca Iedului-Bujdeie din Munții Rodnei.

Valea și cheile Bistriței, pornesc din munții Călimani, de la altitudinea de 1.562m și se întind pe 65km. Valea Repedea formează o rezervație vegetală complexă și se întinde pe 7km, printre formațiunile vulcanice ale munților Călimani.

Parcul dendrologic Arcalia (la 17km vest de Bistrița, în apropierea satului Arcalia) - se întinde pe mai mult de 16ha și adăpostește peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcâm japonez, brad argintiu, molid caucazian etc).

Stațiuni

  • Sângeorz-Băi (la 56km de Bistrița) - stațiune balneo-climaterică amplasată într-o zonă depresionară (465m) între munții Rodnei, Suhard și Bârgăului, pe valea râului Someșul Mare. Izvoarele minerale de la Sângeorz-Băi au fost atestate documentar înca din 1770.
  • Colibița (830m altitudine) la 18km de Prundu Bârgăului.
  • Piatra Fântânele (1.100m, în pasul Tihuța, aici se poate practica schiul).
  • Valea Vinului la 8km de Rodna.

Bibliografie[]

  • Arii protejate din Bistrița-Năsăud, Ioan Chintăuan, Viorel Ștefan, Ioana Marquier, Gheorghe Coldea, Ed. Supergraph, Cluj-Napoca, 2004

Legături externe[]

Format:Legături externe

Note[]

  1. Ioan Chintăuan: "Complexul muzeal Bistrița-Năsăud. Secția de Istorie Naturală. Ghid". Edit. Supergraph, 2003, Cluj-Napoca

Vezi și[]

Format:Orașe din Bistrița-Năsăud Format:Rezervatiinaturalebn

ace:Propinsi Bistriţa-Năsăud an:Provincia de Bistriţa-Năsăud bg:Бистрица-Нъсъуд ca:Província de Bistrița-Năsăud cs:Bistrița-Năsăud da:Bistrița-Năsăud (distrikt) de:Kreis Bistrița-Năsăud en:Bistrița-Năsăud County eo:Distrikto Bistrița-Năsăud es:Bistrița-Năsăud et:Bistrița-Năsăudi maakond eu:Bistriţa-Năsăud konderria fi:Bistrița-Năsăud fr:Județ de Bistrița-Năsăud gl:Condado de Bistriţa-Năsăud hr:Bistriţa-Năsăud hu:Beszterce-Naszód megye id:Provinsi Bistriţa-Năsăud it:Distretto di Bistrița-Năsăud ja:ビストリツァ=ナサウド県 ko:비스트리차너서우드 주 la:Bistriţa-Năsăud (circulus) lt:Bistricos-Neseudo apskritis mk:Бистрица-Насауд (округ) nl:Bistrița-Năsăud nn:Bistriţa-Năsăud fylke no:Bistrița-Năsăud pl:Okręg Bistriţa-Năsăud pnb:بستریتسا نیسیؤد کاؤنٹی pt:Bistrița-Năsăud (distrito) ru:Бистрица-Нэсэуд (жудец) simple:Bistriţa-Năsăud County sk:Bistriţa-Năsăud sq:Qarku Bistriţa-Năsăud sr:Бистрица-Насауд (округ) sv:Bistrița-Năsăud tg:Вилояти Бистритса-Насауд tr:Bistrița-Năsăud ili uk:Бистриця-Несеуд vi:Bistriţa-Năsăud (hạt) wa:Bistriţa-Năsăud (distrik roumin) war:Kondado han Bistrița-Năsăud zh:比斯特里察-訥瑟烏德縣

Advertisement