FANDOM


Eroare în script


Vasluiul este un județ în regiunea Moldova din România, situat în partea de est a țării, întinzându-se pe cursul superior și mijlociu al râului Bârlad; face parte din regiunea Nord - Est, în care sunt incluse și județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț și Suceava. Județul Vaslui face parte din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru din 2002.

Istorie Edit

Existența celor mai vechi așezări pe teritoriul județului Vaslui este demonstrată de descoperirile arheologice din perioada neolitică, dar primele atestări documentare ale unor localități au apărut în 1375 și în documente interne din 1423. În perioada 1435-1442, Vaslui a fost rezidența Țării de Jos și era considerat a doua citadelă a Moldovei. De Vaslui scrie și Grigore Ureche în letopisețul său următoarele: „[...] la leatul 6948 dichemvrii 12 zile, iarăși au intrat tătarii în Țara de Jos, de au prădat și au arsu Vasluiul și Bârladul. Iară letopisețul leșesc de acești/tătari ce scrie mai suscă au prădat țara, nimica nu însemnează”.

În 1440, Bogdan al II-lea câștigă în pădurea de la Crasna o importantă bătălie împotriva polonilor, dar eroismul și patriotismul locuitorilor acestor meleaguri a fost dovedit în marea bătălie câștigată de Ștefan cel Mare în 1475 la Podul Înalt, bătălie cunoscută în istorie ca fiind cea mai strălucită victorie din istoria militară a României și cea mai mare victorie europeană împotriva otomanilor, până la asediul Vienei. Între secolele XVII - XVIII, mai multe așezări vasluiene, au fost prădate și incendiate de invaziile tătare și otomane, unele dintre ele fiind complet distruse, cum a fost și cazul actualei reședințe, Vaslui. În secolele care au urmat, locuitorii județului au participat activ la bătăliile pentru independență și libertate din 1848, 1858, 1877 și 1918 fiind recunoscuți pentru vitejia și curajul lor, lăsând eroi legendari, precum Peneș Curcanul. În secolul al XX-lea, alături de județul Botoșani, pe teritoriul județului a izbucnit Răscoala țărănească din 1907, care a antrenat mai multe localități printre care Huși, Vaslui, Bârlad, Stănilești, Muntenii de Jos ș.a.

Județul Vaslui, cu reședința la Vaslui, a fost înființat ca unitate administrativ teritorială sub denumirea de ținut, încă din secolul al XIX-lea și cuprindea o suprafață de 2132 km². În componența sa intrau 3 plăși: Racova, Stemnic și Crasna. Ca semn heraldic avea un scut crenelat, un stup și trei albine. În 1950, a fost înființată regiunea Bârlad cu reședința la Bârlad, iar în perioada 1956 - 1968, Vaslui, Fălciu și Tutova făceau parte din județul Iași. La 17 februarie 1968, a avut loc o împărțire administrativ teritorială, fiind astfel reînființat județul Vaslui în limitele cunoscute în prezent, din fostele județe Vaslui, Tutova (cu reședința la Bârlad) și Fălciu (cu prima reședință la Fălciu, apoi la Huși).

Stema județului Edit

Fișier:Vaslui county CoA.png
.

În ianuarie 2006, în ședință de Guvern a fost aprobată stema actuală a județului Vaslui. Modelul de stemă a fost conceput în 2004, de către un specialist în heraldică de la București, care a ales pentru crearea stemei simbolurile istorice ale fostelor ținuturi ale județului: Vaslui, Tutova și Fălciu. Stema județului se compune dintr-un scut cu trei cartiere, în care sunt înscrise simbolurile istorice ale ținuturilor, care sunt delimitate de un filet de aur. În primul cartier, în câmp roșu, este plasat un stup din nuiele de argint, încadrat de trei albine de aur, reprezentând vechea stemă heraldizată a Ținutului Vaslui. În cel de-al doilea cartier, tot pe fond roșu, sunt plasați trei pești de argint, suprapuși, redați spre dreapta, reprezentând stema tradițională a Ținutului Tutova. În cel de-al treilea cartier este plasat un bour de Elan moldovenesc, de argint, trecând spre dreapta, reprezentând stema și simbolul tradițional al Ținutului Fălciu.

Geografia Edit

Situat pe râul Bârlad, străbate partea de sud și sud-est a Podișului Central Moldovenesc, iar în partea centrală se întinde pe Colinele Tutovei și Dealurile Fălciului, diviziuni ale Podișului Bârladului — parte a Podișului Moldovei. Relieful este format din dealuri și văi largi, orientate preponderent nord-sud. Altitudinea maximă: 485 m – Dealul Mângăralei, în nord-vest și 425 m — Dealul Cetățuii, în partea de nord-est. Altitudinea medie este de 250-350m. Altitudinea minimă este de 10m în lunca Prutului. Clima este temperat continentală cu nuanțe excesive, fiind caracterizat prin veri călduroase și secetoase și ierni geroase. Temperaturile sunt cuprinse între 8 °C și 9,8 °C și precipitații relativ reduse. Rețeaua hidrografică este reprezentată în special de cursul mijlociu al râului Bârlad, cu afluenții Vaslui, Crasna, Tutova și Zeletin, iar în partea de sud-est a județului de râul Elan, afluent al Prutului. Principalele lacuri:

  • lacul Grosu, lacul Balta Mare, lacul Hârseții (lacuri de luncă);
  • Solești, Cuibul Vulturilor, lacul Mânjești, lacul Tungujei, lacul Căzănești, Râpa Albastră, lacul Pușcași, lacul Vulturești, Poșta Elan (lacuri de acumulare);
  • Cârja, Negrești, Tăcuta, Rediu-Galian (iazuri piscicole).

Din suprafața totală de 533.127 ha (2,3% din suprafața totală a țării), 72,2% este zonă agricolă, 16,4% reprezintă păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră și 11,4% alte suprafețe (ape, suprafețe construite, drumuri, căi ferate, etc.).

Localitățile extreme ale județului sunt: Protopopești din comuna Tăcuta la nord, Pochidia din comuna Tutova la sud, Săratu din comuna Stănilești la est și Vladia din comuna Dragomirești la vest.

Județe vecine

Localități

  • Sate: 460

Clima Edit

Temperatura maximă absolută (40,6 grade C) a fost înregistrată la Murgeni la 21 august 1952, iar cea minimă (-32 grade C) la Negrești la 20 februarie 1954, fapt ce demonstrează, un aspect al continentalismului pronunțat, marcat de o amplitudine termică foarte mare a valorilor extreme, respectiv -72,6 grade C. Precipitațiile au o răspândire teritorială inegală, însemnând cantități mai mari în sectoarele deluroase și de podiș din N și V (circa 600 mm anual) și mai mici în zonele depresionare și de luncă (400-500 mm anual), secetele reprezentând un fenomen frecvent pentru județul Vaslui, perioada în care se înregistrează sub 200 mm anual, așa cum au fost în anii 1896, 1921, 1937, 1945-1946, 1948. Vânturile predominante bat cu o frecvență mai mare dinspre N (19%), NV (17%), S și SE (13,5%) cu viteze medii anuale cuprinse între 1,6 și 6,5 metri pe secundă.

Vegetația Edit

Vegetația include atât elemente specifice pădurilor central-europene (gorun, fag) cât și specii floristice caracteristice stepelor și silvostepelor continentale est-europene. În cadrul județului Vaslui se disting două mari zone de vegetație, una a pădurilor de foioase (în V și NV) și alta de stepă și silvostepă (S și SE). Cu toate că nu dispune de un patrimoniu turistic valoros, județul Vaslui suscită interes prin aspectul peisagist, predominant deluros și de podiș, prin existența unor obiective social-istorice și cultural-artistice, prin prezența mai multor rezervații naturale, a podgoriilor, precum și prin poziția la granița de E a țării, fiind în calea turiștilor în tranzit.

Populația Edit

Evoluția populație[1] la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002:

Format:Demografie/Județul Vaslui

Evoluția populației pe medii:


Structura etnică[2] a populației județului Vaslui la recensământul din anul 2002:

Structura religioasă[3] a populației județului Vaslui la recensământul din 2002:

AdministrațieEdit

Președintele Consiliului Județean Vaslui este Dumitru Buzatu de la PSD. Componența Consiliului Județean Vaslui este de 32 de consilieri:

 % Partid Consilieri Componența Consiliului
Format:Politica românească/culori partide/PSD | 57,15% Partidul Social Democrat 20 Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Format:Politica românească/culori partide/PSD |  
Format:Politica românească/culori partide/PD | 22,98% Partidul Democrat Liberal 8 Format:Politica românească/culori partide/PD |   Format:Politica românească/culori partide/PD |   Format:Politica românească/culori partide/PD |   Format:Politica românească/culori partide/PD |   Format:Politica românească/culori partide/PD |   Format:Politica românească/culori partide/PD |   Format:Politica românească/culori partide/PD |   Format:Politica românească/culori partide/PD |                          
Format:Politica românească/culori partide/PP-DD | 9,8% Partidul Poporului – Dan Diaconescu 3 Format:Politica românească/culori partide/PP-DD |   Format:Politica românească/culori partide/PP-DD |   Format:Politica românească/culori partide/PP-DD |                                    

Educație Edit

Instituții de învățământ Edit

  • 5 universități, școli de învățământ profesional tehnic de maiștri și învățământ postliceal de specialitate
  • 18 licee și colegii
  • 426 școli generale
  • 384 grădinițe (din care 61 în mediul urban)

Biblioteci Edit

Cluburi ale elevilor Edit

Cultură Edit

Ziare şi reviste Formații și ansambluri muzicale Edit

Ziare şi reviste Teatru și filme Edit

Ziare şi reviste Instituții de cultură Edit

Ziare şi reviste Festivaluri, expoziții și evenimente culturale Edit

Lista evenimentelor culturale publicată de Direcția județeana pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Vaslui

Sport Edit

Mass-Media Edit

Ziare şi reviste Ziare și reviste:

Televiziuni Televiziuni:

Radio Posturi de Radio:

Asociații non-profit cu scop cultural, umanitar și educativ Edit

Asociatia ,,Pentru noi" Barlad

Muzee, turism și agrement Edit

Fără a avea bogăția de obiective turistice care există în alte zone ale țării, acestea nu lipsesc însă din județul Vaslui. Putem spune, însă, că ele nu sunt îndeajuns cunoscute și valorificate. Acest județ este remarcabil prin tezaurele arheologice găsite aici, valorile etnografice și de artă populară, locurile istorice și monumentele care atestă existența milenară a românilor în această zonă, cât și contribuția lor la cultura universală. Castelul Mavrocordat, construit în secolul al XIX-lea, Cetatea lui Ștefan cel Mare, datând din secolul al XV-lea, Biserica Sf. Ioan, de asemenea fondată de Ștefan cel Mare în seculul al XV-lea sunt câteva din numeroasele vestigii istorice și culturale păstrate în județul Vaslui. Este de asemenea demn de menționat faptul că cele mai importante orașe din acest județ, Vaslui și Bârlad, au fost ridicate în secolele al XIV-lea și respectiv al XV-lea. Municipiul Huși, al treilea ca mărime în județ, este faimos în întreaga lume pentru podgoriile și calitatea vinurilor sale. Situându-se într-o zonă deluroasă, cu numeroase păduri și râuri, acest județ este bogat în peisaje frumoase, monumente istorice, atracții turistice care sunt adevărate încântări pentru ochiul și mintea vizitatorului, și o caldă invitație de a veni și a le vizita.

Muzeu Muzee Edit

Cetate Alte clădiri și monumente Edit

Biserici, temple Biserici și mănăstiri Edit

Din patrimoniul județului fac parte și grupa de aproximativ 70 de biserici de lemn, Vasluiul fiind județul cu cel mai mare număr de astfel de construcții din Moldova.

Recreere Parcuri și rezervații naturale Edit

  • Grădina Zoologică din Bârlad
  • Pădurea seculară de la Movila lui Burcel
  • Pădurea seacă Movileni
  • Locul fosilifer Mălușteni
  • Locul fosilifer Nisipăria Hulubăț
  • Coasta Rupturile de la Tanacu
  • Pădurea Bădeana
  • Pădurea Bălteni
  • Fânețele de la Glodeni
  • Rezervații paleontologice la Mânzați comuna Ibănești

Recreere Turism și agrement Edit

Infrastructură și economie Edit

Drumuri auto Rețeaua de drumuri din județul Vaslui Edit

Pe teritoriul județului Vaslui, se însumează 2.138 km de drumuri, cu o densitate de 40,2 km la 100 km²:

  • 8 trasee de drumuri naționale, din care:
  • 52 trasee de drumuri județene;
DJ245D: Bogdănești - sat Buda (asfaltat, oct. 2012)
DJ284 - DN28: Ghermănești - Râșești (asfaltat, oct. 2012)
  • 197 trasee de drumuri comunale.

Căi ferate Rețeaua de căi ferate din județul Vaslui Edit

Echiparea cu căi ferate a teritoriului județului Vaslui totalizează 249 Km, din care 192 Km de linie cu o cale și 57 Km de linie cu 2 căi, cu o densitate de 47,7 km la 1000km²

Drumuri auto Punctele de control și trecere a frontierei din județul Vaslui Edit

  • Fălciu (România) / Cantemir (Republica Moldova) - trafic feroviar de marfă cu transbordare la Prut;
  • Albița (România) / Leușeni (Republica Moldova) - trafic rutier internațional de călători și marfă.

Industrie Industrie Edit

  • Industria componentelor mecanice
  • Industria aparatelor de măsură și control
  • Industria materialelor abrazive
  • Industria producătoare de rulmenți
  • Industria chimică
  • Industria textilă
  • Industria alimentară

Evenimente, târguri și expoziții Edit

Personalități Edit

Legături externe Edit

Vezi și Edit

Note Edit


Format:Rezervatiinaturalevsace:Propinsi Vaslui an:Provincia de Vaslui ar:إقليم فاسلوي bg:Васлуй (окръг) ca:Província de Vaslui cs:Vaslui (župa) da:Vaslui (distrikt) de:Kreis Vaslui el:Βασλούι (νομός) en:Vaslui County eo:Distrikto Vaslui es:Vaslui (distrito) et:Vaslui maakond fi:Vaslui (piirikunta) fr:Județ de Vaslui gl:Condado de Vaslui hr:Vaslui (županija) hu:Vaslui megye id:Provinsi Vaslui it:Distretto di Vaslui ja:ヴァスルイ県 ko:바슬루이 주 la:Vaslui (circulus) lt:Vaslujaus apskritis nl:District Vaslui nn:Vaslui fylke no:Vaslui (fylke) pl:Okręg Vaslui pnb:واسلوئی کاؤنٹی pt:Vaslui (distrito) ru:Васлуй (жудец) sk:Vaslui (župa) sr:Васлуј (округ) sv:Vaslui (județ) tg:Вилояти Васлуи tr:Vaslui ili uk:Васлуй (повіт) wa:Vaslui (distrik roumin) war:Kondado han Vaslui zh:瓦斯盧伊縣

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Also on FANDOM

Random Wiki