Eroare în script: Nu există modulul „InfoboxSettlement”.
Luduș (în trecut Ludoșul de Mureș; în Format:Hu, în trad. "Gâștele de pe Mureș", în Format:De) este un oraș din județul Mureș, Transilvania, România.
Istoric[]
Ludușul este pomenit prima dată conform documentelor istorice în 1333[1]. De-a lungul timpului apare sub următoarele denumiri: Ludas 1333, Ludas 1377, Lwdas 1439, Ludas 1461, Ludas 1733, Ludos 1750, Maros-Ludas 1760-1762, Maros Ludos, Ludos 1854[2] Ludaș-Mureș și Ludoșul de Mureș 1920 și în 1928 Luduș - formă care nu s-a mai schimbat până astăzi[3].
În Evul Mediu sat românesc, aparținând domeniului latifundiar din Bogata.
În perioada interbelică a fost reședința plășii Luduș din județul Turda.
Declarat oraș în anul 1960.
În Luduș își are sediul o judecătorie, aflată în raza teritorială a Tribunalului Mureș și a Curții de Apel Târgu Mureș.
În acest oraș a fost confecționată și instalată o copie a Statuii Lupoaicei (“Lupa Capitolina”), simbolul latinității poporului român.
Localizare[]
Ludușul este situat în partea centrală a Podișului Transilvaniei (la 44 km de municipiul Târgu Mureș). Din punct de vedere geografic orașul Luduș este situat la intersecția dintre paralele 27o 07’ longitudine estică și 46o 29’ latitudine nordică, la 279 m altitudine. Ludușul ocupă peste 67 km² si circa 1% din suprafața județului Mureș. Administrativ orașul are în componența sa localitățiile Avrămești, Cioarga, Ciurgău, Fundătura, Gheja și Roșiori, cele mai însemnate fiind Gheja cu peste 1 500 locuitori și Roșiori cu 900 locuitori.
Orașul Luduș se găsește pe ambele maluri ale râului Mureș, pe Drumul Național DN15, respectiv pe Drumul European E60, între Târgu Mureș și Cluj-Napoca.
Locuri în Luduș[]
Monumente și clădiri[]
Biserica Reformată[]
Biserica Reformată este cea mai caracteristică clădire din oraș. Turnul bisericii se poate identifica chiar de la intrarea în oraș. Biserica construită în stil neoclasic în 1889 dovedește faptul că Ludușul a început să devine un oraș chiar în Imperiul Austro-Ungar. Renovarea totală a clădirii a început în 2007 și s-a terminat în 2009 cu ajutorul Episcopiei Reformate din Transilvania și a Republicii Ungare. În 2009 parohia a sărbătorit aniversarea de 120 de ani a inagurării bisericii. Biserica reformată cu instituțiile sale este un centru cultural a comunității maghiare din oraș. În fiecare an sunt organizate expoziții de artă, festivaluri culturale și concerte de muzică clasică. [4]
Cultură[]
- Corul Mixt al Parohiei Reformate
- Asociația Culturală "Petőczi Kata Szidónia"
- Ansamblurile de dans popular "Transilvania" si "Ardealul"
Populație[]
La recensământul din 1930 au fost înregistrați 5 085 locuitori, dintre care 2 643 maghiari, 1 721 români, 565 evrei, 129 țigani, 9 germani, 9 cehi și slovaci ș.a.[5] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.788 reformați, 1 317 greco-catolici, 782 romano-catolici, 567 mozaici, 493 ortodocși, 80 adeventiști, 49 unitarieni și 9 luterani.[6]
La recensământul din 2002 au fost înregistrați 17 497 locuitori, dintre care 12 190 români, 4 414 maghiari, 857 țigani, 11 germani și 24 de alte etnii.
Demografie[]
Format:Demografie/Luduș
Personalități[]
- Longin Alexandru Macarie (1870-1939), învățător-director, memorandist
- Ștefan Pop (1876-1937), profesor, autor de manuale școlare
- Acad. Dr. Buday Árpád (1879-1937), profesor arheolog
- Acad. Cséh Andor (1895-1979), preot catolic, lingvist esperanto
- Dr. Valer Russu (1900-1979), medic de excepție
- Kakassy Endre (1903-1963), publicist, critic literar, traducător
- Laurean Paul (1913-2004), învățător-director
- Ion Ioan Vlăduțiu (1920-1991), etnograf
- Constantin Pleșca (1921-1989), profesor
- Tănasie Fanea (n. 1922),
- Augustin Micu (n. 1927), profesor geografie
- Kiss Ibolya (n. 1928), profesoară, pictoriță
- Aurel Baghiu (n. 1929),
- Dr. Sepsi Lajos (1931-1992), medic specialist chirurg
- Hangel Gyula (1932-1989), profesor biolog
- Eugen Todoran (n. 1933), regizor și actor
- Pompeiu Hărășteanu (n. 1935), bas de renume internațional
- Mircea Gheborean (n. 1937), profesor istorie
- Rodica Olteanu (n. 1945), scenograf
- Szekeres Adela (n. 1946), profesor de istorie
- Ana Pandrea (n. 1949), profesor istorie
- Ioan Astăluș (n. 1957), scriitor, sculptor, caricaturist
- Marcela Viana Frățilă (n. 1957), profesoară de pian și canto în San Francisco, SUA
- Prof. Univ. Dr. Iulian Boldea (n. 1963), poet, eseist și critic literar
- Ella Kovács (n. 1964), atletă
- Leonte Nicolae Man (1967-1989), erou martir al Revoluției Române din Decembrie 1989
- Pericle Cristian Perșinaru (n. 1967), profesor de vioară la Colegiul Sfânta Treime din Londra, Marea Britanie
- Dr. Ballai István (n. 1968), fizician, matematician
- Egyed Tibor (n. 1969), grafician
Legături externe[]
Format:Commons
- Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
- Portalul Ludușenilor de Pretutindeni
- Primaria orașului Luduș
- Ludusul istoric
Note[]
- ↑ Orbán Balázs, A Székelyföld leírása, 1868, pag. 60
- ↑ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, 2 vol., Ed. Academiei RSR, București 1967-68, volumul I, pag. 364
- ↑ http://oldludus.blogspot.ro/2012/11/copy-paste.html
- ↑ Református.ro: 120 éves a református templom
- ↑ Recensământul populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 486.
- ↑ Idem, pag. 764.
Vezi și[]
- Masacrul de la Luduș
- Lista monumentelor istorice din județul Mureș
Format:Orașe-Mureș
de:Luduș en:Luduș eo:Luduș es:Luduș fa:لودو fr:Luduș he:לודוש hu:Marosludas id:Luduş it:Luduș ja:ルドゥシュ nl:Luduș pl:Luduș pt:Luduș ru:Лудуш simple:Luduş sr:Лудуш tg:Лудуш uk:Лудуш zh:盧杜什