Localități Wiki
Advertisement
Pentru alte sensuri, vezi Nădlac (dezambiguizare).

Eroare în script: Nu există modulul „InfoboxSettlement”.

Nădlac (în slovacă Nadlak, în maghiară Nagylak) este un oraș în județul Arad, Crișana, România. Are o populație de 8154 locuitori din care aproximativ o jumătate este de origine slovacă, ceea ce face din Nădlac cea mai mare comunitate slovacă de pe teritoriul României. Imigranții slovaci au venit la Nădlac din regiunile ungurești Tótkomlós, Békéscsaba și Szarvas, începând cu anul 1802.

Geografie[]

Orașul este situat la extremitatea de vest a țării, în exclusivitate în Câmpia de Vest, la nord de râul Mureș. Este totodată cel mai important punct de trecere al frontierei pentru autoturisme între România și Ungaria. Suprafața totală a Nădlacului este de 133,15 km², din care suprafața arabilă este de 121,17 km².

Climă[]

Clima este continental-moderată, cu influențe sub-meditareneene, anual înregistrându-se o temperatură medie de 10-12Format:Te.

Istorie[]

Săpăturile arheologice au scos la iveală urme de locuire din neolitic și din perioada daco-romană.[1] În secolul X așezarea s-a aflat sub stăpânirea voievodului Glad.[2] Există referiri că la Nădlac exista o cetate la 1192, distrusă de tătari în 1241. Prima atestare documentară sigură datează din 11 martie 1313, când este amintită într-un testament sub numele de Noglog.

Între 14511446 s-a aflat în posesia lui Iancu de Hunedoara. În 1474 regele Matei Corvin dăruiește moșia Nădlac familiei de feudali sârbi Jaksici. Aceștiau au construit la Nădlac un castel cu turnuri de apărare și șanțuri, pentru întâmpinarea năvălitorilor. În 1514 oștirile lui Gheorghe Doja au atacat Nădlacul. Pe 27 mai ei înfrâng oștile nobilimii și incendiază cetatea.

În 1529 Nădlacul este pustiit de turci, pentru ca mai apoi cetatea să ajungă sub stăpânire turcă. Prințul Eugen de Savoia eliberează Banatul de sub stăpânirea otomană în 1691. Urmează o nouă etapă în dezvoltarea așezării. Între 18021803 la Nădlac sunt colonizați slovaci. Localitatea este ridicată la rangul de comună urbană în 1820, având mai multe bresle de meseriași.

În 1918 românii din Nădlac au trimis o delegație la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Comuna a fost declarată oraș la 17 februarie 1968.

În data de 4 aprilie 2003, Mikulas Dzurinda, premierul Slovaciei, a întreprins o vizită la Nădlac și a promis că guvernul slovac va sprijini proiectele celor peste 20.000 de etnici slovaci din România.

Fișier:Arad Josephinische Landesaufnahme pg21-30.jpg

Nădlac în hărţile iozefine ale Comitatului Cenad, 1782-85

Demografie[]

Format:Demografie/Nădlac

Fișier:Biserica evanghelica Nadlac.jpg

Biserica evanghelică

Populația Nădlacului număra în anul 2002, 8.154 locuitori, dintre care slovaci 47,64%, români 44,50%, maghiari 3,55%, rromi 2,53%, alții 1,75%.

Economie[]

Economia Nădlacului este centrată pe agricultură, cu o pondere mai mică în industria ușoară și comerț. Industria ușoară se rezumă la sectorul alimentar, textil și de prelucrare a lemnului. O altă latură eonomică o reprezintă micii meseriași: zidari, zugravi, dulgheri, tâmplari, etc. La nivelul orașului există circa 150 de agenți economici, 3 bănci, o cooperativă de credit precum și Trezoreria.

Punctul Vamal, unul dintre cele mai importante din România și totodată cel mai traficat, este o altă sursă de venit și de potențial de dezvoltare.

Politică și administrație[]

Primarul Nădlacului este Vasile Ciceac, membru PD-L. Consiliul local este compus din 15 membri, împărțiți astfel:

Culori Partid Partid Nr. Consilieri Componența Consilieri
Format:Politica românească/culori partide/PD |   Partidul Democrat-Liberal 10 Șproch Sorin Ivan   Rău Lehoczki Adrian Ilie   Palis Gligor   Onea Mircea Laurențiu   Mazuch Marinela   Lupsa Eugen   Kovacs Stefan Andrei   Kiszel Dușan   Faur Maria Carmen   Cioarsă Ștefan Traian  
Format:Politica românească/culori partide/PSD |   Partidul Social Democrat 1 Orban Balazs                  
  Uniunea Democrată a Slovacilor și Cehilor din Romania 2 Balint Gheorghe Pavel   Kukucska Ioan                
Format:Politica românească/culori partide/PNL |   Partidul National Liberal 1 Huszarik Alexandrina Nicoleta                  
Format:Politica românească/culori partide/PNG |   Partidul Noua Generatie (PNG) 1 Porubski Ioan Dușan                  

Orașe înfrățite[]

Turism[]

În Nădlac se găsesc mai multe monumente de interes turistic, precum și un interes particular din partea turiștilor slovaci față de comunitatea majoritară de slovaci.

Personalități[]

  • Leontin Ghergariu

Imagini[]

Note[]

  1. Ghinea, p. 865
  2. Țiucra, p. 256

Bibliografie[]

  • Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000
  • Petru Țiucra, Pribeagul, Pietre rămase, București: Imprimeria Căilor Ferate Române, 1936, reeditat Arad: Editura Ramira, 2008, ISBN 978-973-88641-7-7

Legături externe[]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Nădlac

Format:Orase-Arad Format:DN7

cs:Nădlac de:Nădlac en:Nădlac eo:Nădlac es:Nădlac fa:ندله fr:Nădlac hu:Nagylak (Románia) id:Nădlac it:Nădlac nl:Nădlac pl:Nădlac pt:Nădlac ru:Нэдлак sk:Nadlak sr:Надлак tg:Нэдлак uk:Недлак vi:Nadlac zh:訥德拉克

Advertisement