Localități Wiki
Register
Advertisement

Eroare în script: Nu există modulul „InfoboxSettlement”. Reghin, mai demult Reghinul Săsesc, Regin (în dialectul săsesc Reen, Ree, Rę, Rî, Rîn, în Format:De, în Format:Hu) este un municipiu și al doilea oraș ca mărime din județul Mureș, Transilvania, România. Are o populație de 31.273 locuitori (2011).[1].

Geografie[]

Municipiul se află la 46°46'33" latitudine nordică și 22°42'30" longitudine estică. Altitudinea la care este situat orașul este de 395m, punctul geografic cel mai de jos fiind râul Mureș - 350m iar cel mai înalt este Pădurea Rotundă - 455m. Ținutul etnografic din jurul Reghinului poartă denumirea de Reener Ländchen (Țărișoara Reghinului sau Micul Ținut al Reghinului).

Istorie[]

Vechea denumire a Reghinului este aceea de "Reghinul Săsesc" (traducere românească a denumirii germane "Sächsisch Regen", respectiv a celei ungurești, "Szaszregen"). Într-o diplomă emisă în anul 1228 de regele Andrei al II-lea al Ungariei, localitatea este menționată cu denumirea de "Regun".

În anul 1555, pe un pilastru al zidului de incintă a orașului Reghin, fusese dăltuit următorul text, în limba germană: "Kein Heil kommt vom Krieg, den Frieden erbitten wir alle" (De la război nu vine nimic bun, ne rugăm cu toții pentru pace)[2].

"Societatea de plutărit" a fost, în ceea ce privește răspândirea și cuprinderea afacerii, de departe cea mai importantă din Reghinul Săsesc, chiar cea mai importantă din Transilvania. Această situație a fost favorizată în primul rând de poziția favorabilă a localității pe valea Mureșului, râu pe care veneau plutele din Munții Călimani. Comerțul cu lemnul și cu plutele a fost una din cele mai importante activități desfășurate de locuitorii vechiului Reghin. Poziția favorabilă a localității în apropierea munților Gurghiu și Călimani, cu suprafețele lor întinse de pădure, erau o adevărată provocare pentru spiritele întreprinzătoare din această localitate. În anul 1853 mai mulți negustori cu plute din Reghinul Săsesc s-au asociat într-o societate, conformându-se principiului care spune că unirea dă putere. Fiecare membru primea, pentru funcția sa, o remunerație potrivită. Deja în următorul an, 1854, mai mulți lipoveni contribuiau la această societate, astfel că cei din Reghin se ocupau cu procurarea și transportul plutelor iar lipovenii cu vinderea lor; dar pentru că lipsea coeziunea și o anumită conducere, nimeni nu mai asculta, fiecare voia să conducă după opinia sa. În anul 1855 mai mulți membri au ieșit afară din această așa zisă "companie" și împreună cu alți lipoveni au întemeiat "Compania de plutărit Wermescher", ai cărei membri finanțau activitatea.

În anul 1924, a avut loc "încorporarea" Reghinului Unguresc (Reghin-sat, Magyarregen, Ungarisch-Regen) la oraș, care creștea astfel cu 995 ha în partea de nord. [3]

Împrejurimile[]

Municipiul Reghin este împrejmuit de mai multe localități. Spre nord, pe DN15, prima localitate este Suseni (cunoscut și ca "Felfălău", "Felfalu", "Pränzdorf" sau "Oberdorf"), localitate atestată în anul 1319, urmată de localitatea Brâncovenești (cunoscută și ca "Ieciu", "Wetsch" sau "Marosvécs"), atestată în anul 1228, fiind situată la 12km de Reghin.
De la gara CFR, în continuarea străzii Gării, la aproximativ 3km, se află localitatea Ideciu de Jos (cunoscută și ca "Untereidisch" sau "Alsoidecs"), atestată în anul 1319. [4]

Demografie[]

La recensământul populației din 2002, Reghinul avea 36.126 locuitori, dintre care 65,35% (23.611) români, 28,77% (10.396) maghiari, 5,06% (1.831) țigani, 0,65% (237) germani și alte etnii sub 1% (51). Sub profil confesional, 61,68% (22.283) sunt ortodocși, 19,89% (7.188) reformați, 9,82% (3.550) romano-catolici, 5,12% (1.851) greco-catolici, 0,99% (360) adventiști de ziua a șaptea și alte religii sub 1% (894) fiecare.[5]

Recensământul populației din 2011 arată o scădere a populației Reghinului la 31.657 locuitori, dintre care 66,82% (21.153) români, 26,03% (8.240) maghiari, 6,32% (2.002) țigani, 0,57% (182) germani și alte etnii sub 1% (76).

Format:Demografie/Reghin

Administrație[]

Fișier:Reghin18.JPG

Primăria Reghin

Municipiul Reghin are o suprafață de 7.282 ha, din care: 785 ha curți și clădiri; 62,5 ha străzi, 41,61 ha parcuri și zone verzi; 1.334 intravilan; 4.345 ha suprafețe agricole și 624 ha fond forestier.

În Reghin își are sediul o judecătorie, aflată în raza teritorială a Tribunalului Mureș și a Curții de Apel Târgu Mureș.

Transporturi[]

Reghin este traversat de calea ferată Târgu Mureș-Deda.
Prin Reghin trec căile de acces pentru autovehicule DN15 Târgu Mureș-Toplița, DN15A, drum național secundar, care la ieșire din Reghin spre Comuna Breaza, Mureș se intersectează cu DN16, făcând legătura între Reghin și Cluj-Napoca, continuând spre Bistrița până la intersecția cu DN17 sau E58 încă 51 km, și drumurile judetene Reghin-Lăpușna și Reghin-Sovata.

Municipiul se află amplasat la intersecția a două axe de intensă și veche circulație, una pe Valea Mureșului (Târgu Mureș-Reghin-Deda-Toplița) și alta pe Valea Gurghiului spre câmpia Transilvaniei (Lăpușna-Gurghiu-Reghin-Crăiești)

Municipiul se află la urmatoarele distanțe față de:

Edificii culturale de interes național[]

  • Biserica Evanghelică-Lutherană (adresa: str. Călărașilor 1, monument istoric, cod: MS-II-a-A-15761, datare: 1330, transformări importante în secolele XV și XVIII).
  • Biserica de lemn din Reghin cu hramul Sfântul Nicolae

Personalități[]

Fișier:Biserica Evanghelica Reghin.jpg

Biserica Evanghelică-Lutherană Reghin

  • Petru Maior (n. 1 ianuarie 1756, Reghin - d. 14 februarie 1821, Budapesta) a activat la Reghin ca protopop greco-catolic. Datorită eforturilor sale a fost construită la Reghin prima biserică românească din piatră, cu hramul Sfânta Treime. După interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma în anul 1948, edificiul a fost trecut în posesia comunității ortodoxe, nefiind restituit până în prezent. Ca un gest de reconciliere, în anul 2000, patriarhul Teoctist l-a vizitat la Reghin pe cardinalul Alexandru Todea, cel care în 1948 a fost protopop de Reghin.
  • Josef Haltrich (n. 22 iulie 1822, Reghin - d. 17 mai 1886, Șaeș), pedagog, filolog, preot și etnograf.
  • Virgil Onițiu (n. 21 februarie 1864, Reghin - d. 8/21 octombrie 1915, Brașov) a fost un scriitor român, publicist, membru corespondent al Academiei Române.
  • Hugo Schwab (n. 1887, Reghin - d. 24 august 1944, Humulești), general în armata română.
  • Hans Wühr (n. 25 ianuarie 1891, Reghin - d. 23 aprilie 1982, Grünwald), istoric al artei și poet.
  • Rudolf Wagner-Régeny (n. 28 august 1903, Reghin - d. 18 septembrie 1969, Berlin) compozitor și apoi profesor și decan al conservatorului din Rostock. În 1950 este numit profesor la conservatorul din Berlin. Câteva dintre lucrările sale sunt "Genesis" (1955), "Die Fabel vom seligen Schlächtermeister" - operă (1964) și "Das Bergwerk zu Falun" - operă (1961).
  • Georg Maurer, (n. 11 martie 1907, Reghin - d. 4 august 1971, Potsdam), poet, eseist și traducător.
  • Erhard Plesch (n. 1910, Reghin), politician german. În 1955, Plesch a fost ales ca cel de-al doilea deputat federal în Germania, din partea sașilor transilvăneni.
  • Eminența sa, Cardinalul Alexandru Todea (n. 5 iunie 1912, Teleac - d. 22 mai 2002, Târgu-Mureș).

Vezi și[]

  • Lista monumentelor istorice din județul Mureș

Legături externe[]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Reghin

Orașe înfrățite[]

  • Format:Orașul înfrățit
  • Format:Orașul înfrățit
  • Format:Orașul înfrățit
  • Format:Orașul înfrățit
  • Format:Orașul înfrățit
  • Format:Orașul înfrățit

Bibliografie[]

  • Din activitatea Societății de plutărit din Reghinul-Săsesc(1853-1908) de Dorin-Ioan Rus, Revista Bistriței, vol XV, 2000,Bistrița, p. 91-95

Galerie de imagini[]

Note[]

  1. Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite edrc_2002
  2. Gedenktafel für Evakuierte aus Nordsiebenbürgen
  3. http://www.reenerlaendchen.ro/documente/istorie/b.2.%20contributii%20la%20cunoasterea%20evolutiei%20urbane%20a%20reghinului.pdf Dorin-Ioan Rus: Contribuție la cunoașterea evoluției urbane a Reghinului]
  4. Străzile Reghinului - Ioan I. Costea, I.S.B.N. 973-9168 88-4
  5. Structura etno-demografică a României

Format:Orașe din Mureș Format:AdministrareEcleziasticăSași

ace:Reghin bg:Регин de:Reghin en:Reghin eo:Reghin es:Reghin fa:رگین fr:Reghin hu:Szászrégen id:Reghin it:Reghin nl:Reghin pl:Reghin pt:Reghin ru:Регин sr:Регин tg:Регин uk:Регін vi:Reghin zh:雷京

Advertisement